Cum de cele mai multe cazuri de infectare sunt in cele mai bogate tari ale lumii? O explicatie oferita de analiza nodala
În ultima perioadă am fost surprins că în emisiunile televiziunilor apar constant statele din topul contaminării cu virusul Covid19 și că ele sunt aceleași în topul listei zi după zi. Această observație m-a determinat să analizez repartiția teritorială a contaminărilor…
În ultima perioadă am fost surprins că în emisiunile televiziunilor apar constant statele din topul contaminării cu virusul Covid19 și că ele sunt aceleași în topul listei zi după zi.
Această observație m-a determinat să analizez repartiția teritorială a contaminărilor cu acest virus, aplicând metodologia analizei nodale economice. Am obținut baza de date validată de OMS pentru toate țările lumii care au raportat contaminări. Am început cu testarea grupului G7, constituit din țările cele mai dezvoltate, care încearcă să elaboreze un program mondial pentru creșterea prosperității și dezvoltării durabile. Aceste state sunt: sua, Japonia, Germania, Italia, Franța, Marea Britanie și Canada.
Am constatat că grupul G7 cumulează 58,1% din contaminările mondiale cu noul coronavirus. Ținând seama că același grup acoperă între 42 – 46 % din PIBul mondial nominal, am tras concluzia că repartiția teritorială a contaminărilor are o concentrare mai ridicată decât cea medie a PIB mondial.
Analizând mai în detaliu repartiția teritorială a contaminării am constatat că din primele 6 țări ierarhizate descrescător din punct de vedere al contaminărilor, 5 sunt ocupate de țările grupului G7 (SUA loc 1, Italia loc 3, Franța loc 4, Germania loc 5, Marea Britanie loc 6).
În aceste condiții, am hotărât să aplic integral analiza nodală economica repartiției teritoriale a pandemiei.
Din cei 16 indicatori ai analizei nodale economice, am selectat 10, care sunt cei mai importanți și pe care îi prezint în tabelul 1 în comparație cu valorile din anul 2018, ultimul an cu date economice disponibile.
Tabelul 1
|
Nr. |
Denumire indicator |
Valori |
|
|
crt. |
PIB mondial 2018 |
Contaminări Covid19 2020 |
|
|
1 |
Număr state și teritorii autonome ale lumii |
212 |
210 |
|
2 |
Cota medie a repartiției structurale |
0,004717 |
0,004739 |
|
3 |
Asimetria repartiției |
Foarte pronunțată asimetrie pozitivă |
Foarte pronunțată asimetrie pozitivă |
|
4 |
Indicele clasic de concentrare a repartiției structurale Herfindahl, H |
0,09713 |
0,129603 |
|
5 |
Cota liderului repartiției structurale, Cl, % |
24,19 |
32,09 |
|
6 |
Numărul de state cu cota peste medie |
30 |
23 |
|
7 |
Ponderea din total a statelor cu valoarea peste medie, %, |
86,72 |
88,90 |
|
8 |
Numărul de state care acoperă 80 % din valoarea totala, (state noduri) |
19 |
13 |
|
9 |
Ponderea statelor noduri din totalul statelor și teritoriilor autonome r80 |
8,96 |
6,19 |
|
10 |
Numărul ecuațiilor de regresie identificate în analiza nodală economică aplicabile și în cazul pandemiei |
3 |
3 |
Concluziile sunt clare. Repartiția teritorială în cazul pandemiei se încadrează integral în modelul analizei nodale economice.
Informația dată de grupul G7 a fost total confirmată. Repartiția teritorială a pandemiei are un grad de concentrare mai ridicat decât concentrarea economică a statelor lumii din 2018.
În lista de mai jos se prezintă ierarhia ponderilor contaminărilor statelor cu valori peste medie
Tabelul 2
Lista statelor cu contaminări în ziua de 22 aprilie 2020 (total cazuri 2.628.469)
|
Nr. crt. |
Țara |
Cazuri |
Cota contaminărilor |
|
1 |
United States |
842803 |
32,09 |
|
2 |
Spain |
208389 |
7,94 |
|
3 |
Italy |
187327 |
7,13 |
|
4 |
France |
159877 |
6,09 |
|
5 |
Germany |
150062 |
5,71 |
|
6 |
United Kingdom |
133495 |
5,08 |
|
7 |
Turkey |
98674 |
3,76 |
|
8 |
Iran |
85996 |
3,27 |
|
9 |
China |
82788 |
3,15 |
|
10 |
Russia |
57999 |
2,21 |
|
11 |
Brazil |
45757 |
1,74 |
|
12 |
Belgium |
41889 |
1,60 |
|
13 |
Canada |
39813 |
1,52 |
|
14 |
Netherlands |
34842 |
1,33 |
|
15 |
Switzerland |
28268 |
1,08 |
|
16 |
Portugal* |
21982 |
0,84 |
|
17 |
India |
20471 |
0,78 |
|
18 |
Peru* |
19250 |
0,73 |
|
19 |
Ireland* |
16671 |
0,63 |
|
20 |
Sweden |
16004 |
0,61 |
|
21 |
Austria |
14925 |
0,57 |
|
22 |
Israel* |
14498 |
0,55 |
|
23 |
Saudi Arabia |
12772 |
0,49 |
* țările care nu fac parte din cele 30 de țări cu cota PIB peste medie
19 din aceste 23 de state, adică circa 83 %, se regăsesc în cele 30 de state cu cota peste medie a pib mondial,

În funcție de aceste rezultate, există o întrebare fundamentală: reprezintă concentrarea repartiției teritoriale a pandemiei un caz neîntâlnit în istoria ultimilor 48 de ani ai economiei mondiale? Răspunsul este nu.
De exemplu:
Tabelul 3
Indicatori ai analizei nodale economice comparativ cu indicatorii contaminării cu Covid19
|
Nr. |
Denumire indicator |
Valori |
|
|
crt. |
PIB mondial 2018 |
Contaminări Covid 19 2020 |
|
|
1 |
Număr state și teritorii autonome ale lumii |
187 |
210 |
|
2 |
Cota medie a repartiției structurale |
0.005348 |
0,004739 |
|
3 |
Asimetria repartiției |
Foarte pronunțată asimetrie pozitivă |
Foarte pronunțată asimetrie pozitivă |
|
4 |
Indicele clasic de concentrare a repartiției structurale Herfindahl, H |
0,13093 |
0,129603 |
|
5 |
Cota liderului repartiției structurale, Cl, % |
32,29 |
32,09 |
|
6 |
Numărul de state cu cota peste medie |
28 |
23 |
|
7 |
Ponderea din total a statelor cu valoarea peste medie, %, |
88,16 |
88,90 |
|
8 |
Numărul de state care acoperă 80 % din valoarea totala, (state noduri) |
15 |
13 |
|
9 |
Ponderea statelor noduri din totalul statelor și teritoriilor autonome r80 |
8,02 |
6,19 |
|
10 |
Numărul ecuațiilor de regresie identificate în analiza nodală economică aplicabile și în cazul pandemiei |
3 |
3 |
Concluzia care rezultă din tabelul 3 are o importanță covârșitoare. Se constată că o repartiție similară cu cea a pandemiei, din perspectiva concentrării economice, a avut loc în anul 1985. Foarte important este faptul că anul 1985 este cel în care a demarat în mod concret prăbușirea economică a urss, care a condus în anul 1989 la schimbarea ordinii mondiale.
Analiza nodală economică comparativă, (care se va elabora împreună cu dl. Prof. Dumitru Miron, Președintele frapec și dl. Conf. Dr. Octavian-Dragomir Jora) între structura de putere a lumii în anul 2018 și cea care va rezulta pentru anul 2020 este de natură să conducă la surprize importante din punct de vedere economic.

În final, este de reținut faptul că repartiția teritorială a pandemiei poate constitui o bază consistentă referitoare la elaborarea modelului de dezvoltare a pandemiei.
Prof. Dr. Cezar Mereuță Membru aderent al Fundației Româno – Americane pentru Educație și Cultură (FRAPEC) Membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România