Cum construiești de la zero un robot și care este povestea RoboSapiens, echipa de robotică a Colegiului Național Spiru Haret din București, care se pregătește pentru o competiție din Canada
Un robot care recunoaște culori și aruncă mingi la țintă, zeci de ore de muncă, programare în Java – deși la școală învață C++ - piese printate 3D și o echipă de liceeni care își caută singură sponsori. Pentru elevii…
Un robot care recunoaște culori și aruncă mingi la țintă, zeci de ore de muncă, programare în Java – deși la școală învață C++ – piese printate 3D și o echipă de liceeni care își caută singură sponsori. Pentru elevii din RoboSapiens, robotica nu este doar despre tehnologie, ci și despre prietenie, curiozitate, perseverență și visuri de antreprenoriat.
Când auzi cuvântul „robotică”, poate te gândești la laboratoare futuriste, roboți umanoizi sau invenții complicate, pe care le pot înțelege doar oamenii foarte buni la informatică. În realitate, poți începe și din curiozitate, fără să știi totul de la început.
Așa au ajuns în echipa RoboSapiens Mihnea Lamatic și Ștefan Elefterescu, ambii elevi în clasa a X-a la Colegiul Național Spiru Haret din București. În total, echipa este formată din 15 liceeni implicați full-time și alți 15 voluntari.
„RoboSapiens a pornit în 2016 și participăm de zece ani la FIRST Tech Challenge (FTC), cea mai mare competiție de robotică pentru liceeni la nivel global. Anul acesta am participat la etapa regională și ne-am calificat la etapa națională. Nu ne-am calificat anul acesta la etapa mondială, dar, în paralel, am aplicat la alte competiții. Am fost acceptați în America, Istanbul și Canada și am ales-o pe cea din urmă, unde urmează să plecăm pe 9 iunie”, spune Mihnea.

Ce face, de fapt, un robot într-o competiție?
În fiecare an, competiția propune o nouă provocare. Echipele nu construiesc același robot la nesfârșit, ci trebuie să pornească de la o temă nouă și să găsească o soluție cât mai bună.
„Pentru FTC începem să ne pregătim undeva prin septembrie, când ni se dă tema. Robotul de anul acesta a trebuit să ia niște mingi pe care să le arunce într-o cuvă. El trebuie să sorteze aceste mingi în funcție de culori”, explică Ștefan.
Asta înseamnă că robotul trebuie să poată identifica obiectele, să le ridice, să le transporte și să le lanseze corect, într-un timp limitat. Iar pentru ca toate acestea să funcționeze este nevoie de proiectare, mecanică, electronică, programare și foarte multe teste.

Parcursul robotului, de la idee la concurs
Un robot de concurs are în spate luni întregi de idei, schițe, încercări, piese schimbate și cod rescris. Procesul de construire a unui robot, cum este cel pe care liceenii de la RoboSapiens l-au dus la FTC, are mai multe etape clare.
„Prima este proiectarea. Folosim niște sisteme care ne permit să desenăm schița robotului și să modelăm tot robotul pe un calculator. Apoi urmează etapa de asamblare și manufacturare a pieselor, unde folosim imprimante 3D pentru a printa piese din metal sau plastic. Cea de-a treia fază este programarea robotului, unde îi definim scopurile. Există și o a patra fază, aceea de practică, de antrenare a driverului”, explică Ștefan.
Astfel, după ce robotul este asamblat, elevii scriu codul care îi spune cum să se miște și ce acțiuni să execute.

Robotica nu înseamnă doar șuruburi și cod
Deși partea tehnică este cea mai vizibilă, o echipă de robotică are nevoie și de oameni care se ocupă de lucrurile din spatele scenei: comunicare, promovare, relația cu sponsorii și organizarea activităților. Practic, liceenii își pun „pălăria” de om de comunicare, director financiar ori marketing specialist.
În RoboSapiens, detaliază cei doi tineri, există roluri dedicate de marketing, PR și atragere de sponsorizări. Acestea sunt esențiale pentru ca echipa să poată construi robotul și să participe la competiții.
Costurile, subliniază ei, nu sunt deloc mici. „Participarea la competiția din Canada ajunge la aproximativ 1.500 de euro pentru fiecare membru al echipei. (…) Construcția robotului se ridică la aproximativ 2.000 de euro”, afirmă Ștefan.
Așadar, în spatele fiecărui robot care intră pe terenul de concurs sunt nu doar programatori și constructori, ci și elevi care pregătesc prezentări, vorbesc cu firme, caută sprijin și învață să își susțină proiectul în fața altora.
Să fii parte dintr-o echipă de robotică și să mergi la competiții internaționale, cred cei doi liceeni, nu te ajută doar să îți dezvolți abilități noi în programare, electronică sau proiectare, ci și să creezi relații.
„Competițiile ne ajută să ne facem cât mai multe cunoștințe, relații, să strângem diverse resurse pe care le vom putea folosi ulterior. Cunoaștem oameni care știu programare, electronică, proiectare și cred că asta e foarte valoros”, consideră Ștefan.
Pe de altă parte, participarea la competiții, adaugă el, „ne împinge să fim curioși, să aflăm cât mai multe despre lumea asta a tehnologiei și, pe viitor, cred că va conta mult și când ne vom angaja sau ne vom deschide propriile firme”.
Pentru Mihnea și Ștefan, experiența din RoboSapiens este legată și de planurile lor profesionale.
„Cred că pentru amândoi visul este să devenim antreprenori, dar eu personal îmi doresc să îmi pun bazele într-un domeniu, să studiez și apoi să pornesc un business”, spune Mihnea.
Printre cele mai valoroase lecții dobândite prin experiența RoboSapiens și a concursurilor, menționează ei, se numără importanța muncii și a perseverenței, dar și gestionarea eficientă a resurselor.
Dincolo de partea tehnică, liceenii din clubul de robotică învață să lucreze în echipă, să își gestioneze timpul, să folosească eficient resursele și să continue chiar și atunci când rezultatul nu apare imediat. Mai mult, cei care ajung să coordoneze o echipă – cum este cazul lui Ștefan, care este liderul echipei RoboSapiens – își dezvoltă și abilități de management și comunicare, lucruri care nu sunt întotdeauna ușor de exersat la școală.