Cum au transformat doi tineri nostalgia românilor într-o afacere de milioane de euro

Dar pasiunea s-a transformat în business și sub acest brand sunt produse anual 25.000 de biciclete. Iar afacerile se măsoară în milioane. De euro. Următorul pas? O fabrică, astfel ca pegas să fie din nou 100% ”made in romania“.

Pegas este, poate, cel mai cunoscut brand românesc ce a fost readus la viață în ultimii ani la inițiativa unor antreprenori locali. Pe urmele Pegas însă vin acum alte branduri românești cu istorie, ca motocicletele Mobra, ceasurile Optimef și schiurile Reghin.

”Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărnești, Brașov“, își amintește Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viață brandul. Designul era inspirat de muscle bike-urile americane și britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper.

”Silueta Pegasului, cu șa lungă și coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiția cuvântului «bicicletă». Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care definește cuvântul «copilărie» pentru toți cei care au învățat să meargă pe bicicletă în anii ’70 și ’80“, povestește el. După ’89, Pegas a dispărut de pe piață. După mai bine de 20 de ani, în 2011, un proiect independent a readus la viață marca Pegas și vechea bicicletă într-o nouă formă, pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele, după cum spun antreprenorii care au vrut să dea o nouă șansă la viață acestui brand.

Când și de ce s-au gândit să readucă Pegas la viață? Varianta academică pentru această întrebare este că Andrei Botescu, cofondatorul Atelierelor Pegas și cel care conduce în prezent compania din funcția de general manager, a scris o teză despre branding national identity. Varianta neacademică și mai puțin somptuoasă este că lui Andrei Botescu îi fusese furată din balcon bicicleta cumpărată cu puțin timp înainte, ceea ce l-a determinat să se gândească la Pegas, bicicleta copilăriei, pe care o avea toată lumea și care nu reprezenta neapărat un bun de furat.

”Căutând pe internet, am descoperit că producția se oprise și că Pegasul se vindea la after market. După uimirea propriu-zisă, a urmat o vizită la OSIM și ceea ce astăzi înseamnă Atelierele Pegas.“ Cine sunt însă ceilalți fondatori ai businessului? Alexandru Manda, cel care i-a vândut bicicleta care i-a fost furată lui Andrei Botescu, în prezent se ocupă de managementul magazinelor Pegas. Ciprian Frunzeanu, directorul de design, lucra în publicitate, însă lucrarea lui de licență a cuprins prototiparea de biciclete, iar Andrei Botescu l-a găsit la o căutare pe Google, așadar ”era un must asset pentru echipă“. Iar Adrian Teașă (directorul tehnic) lucra deja în producția tehnică de biciclete și a venit la recomandarea unui specialist. ”Practic, Pegas a renăscut datorită competențelor celor patru de a readuce pe piață bicicleta copilăriei.“

Momentan, bicicleta Pegas este un produs cu design românesc, însă made in Asia; ansamblarea finală se face în România. Potrivit celor mai recente date, proiectarea și prototipurile bicicletelor se realizează în atelierul Pegas, pe când cadrele se produc în Taiwan, țară care deține cea mai mare industrie de biciclete la nivel mondial, iar butucii în Japonia.
”În viitorul apropiat, bicicleta Pegas va fi un produs 100% românesc, obiectivul nostru fiind să redeschidem fabrica Pegas și liniile de producție“, spune Botescu. El explica anterior că dacă brandul va ajunge să vândă peste 30.000 de unități anual, atunci va începe construcția fabricii proprii.

Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acționar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieței locale de distribuție IT&C. Compania și-a majorat în 2017 participația la Atelierele Pegas la circa 60% după ce intrase în acționariat în 2015. NOD este deținută integral de Iulian Stanciu – unul dintre cei mai puternici antreprenori din IT, care este proprietarul retailerului Flanco, precum și acționar și CEO al grupului eMAG. Astăzi, în structura acționariatului, pe lângă NOD și Botescu își mai fac loc alți trei antreprenori. |n 2018, potrivit datelor comunicate anterior de companie, NOD va mai prelua alte 10% din acțiuni de la Botescu, aceste mutări succesive având rolul de a atrage finanțarea necesară pentru construcția unei fabrici.

”Obiectivul nostru principal este să obținem finanțarea pentru redeschiderea fabricii. De asemenea, continuăm să ne dezvoltăm portofoliu de biciclete, ceea ce înseamnă că noi modele Pegas vor apărea și anul acesta pe piață.“ Momentan, pe lângă bicicletele Pegas, compania mai vinde și linia de kendama Samurai, o colecție de role colorate retro, precum și longboarduri și trotinete electrice.

În plus, compania urmează să mai deschidă în următoarele șase luni încă șase magazine noi Pegas în București și în țară, urmând să dezvolte și sistemul de franciză, pe care l-a perfectat.

|n ceea ce privește vânzarea, Pegas vinde bicicletele prin sistemul propriu de magazine (în prezent, patru spații în București, unul în Timișoara și unul în Râmnicu Vâlcea), rețelele moderne de comerț, parteneri locali cu magazine multibrand de biciclete și produse sportive. Mai exact, bicicletele Pegas sunt vândute în 300 de magazine partenere, printre care și în rețelele Intersport, Praktiker sau Dedeman.

Andrei Botescu afirma recent că de creșterea anuală a producției de biciclete se leagă și numărul tot mai mare de parteneri ai Pegas. Din 2017, Pegas a început expansiunea de tip monobrand, cu magazine proprii în principalele orașe din țară. Doar pentru 2018 compania vorbește de deschiderea a cel puțin șase magazine proprii Pegas și câteva zeci în regim de franciză. Nu doar în România, ci și în Europa, SUA și Canada. Momentan, exportul reprezintă aproximativ 8% din business și este în mare parte adresat diasporei românești. |ncepând cu anul 2018, compania își va concentra resursele pe dezvoltarea distribuției online și oflline în țările europene în principal.

Andrei Botescu crede că marele pariu în UE este, în viziunea companiei, produsul de bike sharing, bicicletele putând fi manageriate printr-o aplicație de telefon mobil. Cu parteneri din Marea Britanie, Italia, Spania, Ungaria, Belgia și Austria compania a început discuții premergătoare implementării unor flote care variază de la 500 de biciclete într-un oraș până la câteva mii în faza inițială. Reprezentanții companiei își doresc să implementeze acest proiect și la București.

Compania a produs anul trecut 25.000 de biciclete sub cele 28 de modele Pegas existente pe piață. Spre comparație, în 2016 a produs 15.000 de biciclete, în timp ce în 2015 producția a fost de doar 8.000 de biciclete.

Brandul Pegas a fost relansat în 2012 practic într-un garaj; la momentul respectiv, cei doi fondatori au avut posibilitatea să facă doar 500 de biciclete. Astăzi, ei au planuri serioase să producă suficient de multe biciclete încât să poată susține fabrica Pegas.

Atelierele Pegas, compania care a readus la viață brandul românesc de biciclete cu același nume, vizează să ajungă la afaceri de 5 milioane de euro până în 2020. Prin comparație, vânzările brandului cu o istorie de câteva zeci de ani au urcat în 2016 (ultimul pentru care există date publice) la 7 milioane de lei (1,6 mil. euro), de peste cinci ori mai mari decât în 2015, în timp ce profitul net a urcat și el la aproape 400.000 de lei, de 18 ori mai mare decât în anul precedent, conform calculelor pe baza datelor de la Ministerul Finanțelor Publice.

”Provocarea este să convingem publicul că bicicleta este un mijloc de transport alternativ care înlocuiește cu succes mașina sau mijloacele de transport în comun. Și mai mult decât atât, înseamnă o grijă pentru mediu și pentru propria sănătate, mai ales că în ultima vreme traficul a devenit o problemă reală“, mai spunea Botescu recent. Desigur, intervine și problema infrastructurii pentru bicicliști, dar o echipare adecvată atât a biciclistului cât și a bicicletei poate reprezenta o călătorie fără probleme, chiar și cu lipsa de marcaje, crede el.