Cum au reușit doi antreprenori să aducă Himalaya la picioarele românilor cu ajutorul unor covoare nepaleze lucrate manual

În toamna anului 2020, Sorin Urziceanu, arhitect, făcea designul interior pentru apartamentul prietenului său Horia Bercă, inginer IT. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Împreună ei au pus bazele Atelierului Kairos, un proiect de covoare lucrate manual într-o fabrică din Kathmandu, Nepal, ca răspuns la o cerere în creștere din zona de design, dar neacoperită suficient. Iar lucrurile s-au legat atât de bine, încât cei doi „țes” acum consolidarea pe piața locală și extinderea la nivel internațional.

Sfârșitul anului 2020 și anul 2021 au adus colaborări cu showroomuri de home&deco și mobilier precum și noi colaborări cu arhitecți și designeri. În luna octombrie a acestui an urmează lansarea pe piață a două noi modele de covoare în colaborare cu arhitectul Bogdan Ciocodeică (cunoscut atât pentru proiectele din zona HoReCa, dar și petru proiectele private), vernisajul și expoziția fiind în cadrul galeriei de design SSAB. Urmărim consolidarea pe piața locală iar pe termen mediu-lung, extinderea pe o piață internațională”, spune Horia Bercă, cofondator al Atelier Kairos.

 Astfel, deși brandul și-a făcut debutul în mediul online, covoarele Atelier Kairos sunt expuse în prezent în mai multe showroomuri, dar și la galerii de artă și expoziții din țară, compania neavând un magazin fizic propriu.

„Interacțiunile inițiate în mediul online se continuă cu serviciile de personalizare și implicarea clientului sau a designerilor și arhitecților încă de la început, pentru alegerea culorilor, materialelor și dimensiunii.”

 În prezent, colecția Atelier Kairos cuprinde trei modele de covoare ce sunt realizate în Kathmandu, Nepal, și care pot fi personalizate în funcție de dimensiune, prin combinarea materialelor – lână tibetană, mătase naturală și cânepă – și o paletă ce cuprinde 600 de culori și vopsele de proveniență elvețiană.

„Nepalul are o tradiție de secole în meșteșugul covoarelor, cu o piață bogată de desfacere pentru materiile prime la nivel local, din surse controlate. Cel mai des folosită este lâna tibetană care provine de la oi crescute în podișul Tibet. Aceasta este bogată în lanolină, fapt care îi oferă o rezistență sporită și durabilitate, este ușor de curățat și întreținut și este moale și plăcută la atingere. Folosim mătase chinezească pentru a crea experiențe senzoriale aparte. Pentru covoarele noastre mai folosim cânepă nepaleză, un material mai lemnos, cu o textură deosebită”, a menționat arhitectul Sorin Urziceanu, cofondator al businessului românesc. 

Sorin Urziceanu, cofondator Atelier Kairos: „Credem că românii sunt îndrăzneți în alegerile pe care le fac și își doresc piese statement în căminele lor. Ne dorim să aducem și să poziționăm covorul ca obiect central în cadrul unei amenajări, care să surprindă prin formă, materialitate, texturi și culoare.”

El a adăugat că în cadrul fabricii din Nepal unde sunt realizate covoarele Atelier Kairos lucrează în prezent 50 de angajați, însă, capacitatea de producție poate fi extinsă în funcție de necesități prin colaborarea cu ateliere mai mici din zonă.

 Etapele de producție ale unui covor realizat sub brandul Atelier Kairos încep cu procurarea materiei prime, urmată de procesul de vopsire, țesere, spălare, întindere și finisare.

 „Procesul de producție are în vedere sustenabilitatea – spălarea covoarelor implică un sistem de filtrare și reciclare a apei, cu impact redus asupra comunității sau a grădinilor acestora, finisarea covoarelor se face cu foarfece și instrumente care nu folosesc electricitatea. Timpul minim de execuție și livrare este de aproximativ 14 săptămâni, dar poate crește în funcție de complexitate și dimensiuni. La fiecare covor contribuie 30-40 de meșteri artizani, iar fiecare covor din colecție este țesut manual în 155.000 de noduri pe metru pătrat”, a explicat Horia Bercă.

 Prețul unui covor țesut manual variază în funcție de complexitate, dimensiune și de materialele folosite, pornind de la 800 euro pe metru pătrat pentru covoarele lucrate intregral din lână tibetană.

 „Consumatorii români caută materiale naturale, de bună calitate, precum mătasea. Culorile variază de la cele naturale, neutre până la accentele de culoare, îndrăznețe și jucăușe. Odată înțelese opțiunile disponibile, credem că românii sunt îndrăzneți în alegerile pe care le fac și își doresc piese statement în căminele lor. Ne dorim să aducem și să poziționăm covorul ca obiect central în cadrul unei amenajări, care să surprindă prin formă, materialitate, texturi și culoare”, spune Sorin Urziceanu.

Deși contextul pandemic a încetinit planurile de dezvoltare ale celor doi antreprenori români, având în vedere că multe galerii și expoziții au fost anulate sau amânate, carantina a făcut ca oamenii să acorde o mai mare importanță amenajării propriilor cămine.

 „Lumea s-a întors către valorile date de spațiul personal, de confortul de acasă. Acasă înseamnă refugiu, locul unde te simți protejat și unde vrei să îți regăsești energia. Lumea este mult mai atentă la ceea ce consumă sau cumpără, se pune preț mai mare pe calitatea produselor, ca acestea să fie durabile, și dacă se poate chiar să țină o viață. Este un trend către un stil de viață mai sustenabil și mai sănătos”, a adăugat Horia Bercă.

 El a spus că cea mai afectată de contextul pandemic a fost partea de producție, provocare generată de măsurile de lockdown luate de guvernul din Nepal.

 „Măsurile luate de guvernul local au avut impact în toate ramurile economice, cu întreruperi parțiale sau chiar totale ale lucrului. Prioritatea colaboratorilor noștri din Nepal pe parcursul anului 2020 a fost aceea de a le oferi angajaților măsurile de siguranță necesare în contextul pandemic. În acest sens, s-a menținut numărul angajaților, fără a face disponibilizări, salariile au fost plătite integral, nu s-au tăiat din beneficii și producătorul a apelat la fondurile de urgență pentru a menține sub control situația de criză. Transporturile internaționale au fost reduse iar timpii de livrare au crescut foarte mult”, a explicat Bercă.

Horia Bercă, cofondator Atelier Kairos: „Lumea este mult mai atentă la ceea ce consumă sau cumpără, pune preț mai mare pe calitatea produselor, ca aceastea să fie durabile, și dacă se poate chiar să țină o viață. Este un trend către un stil de viață mai sustenabil și mai sănătos.”

 Astfel, mediul online a reprezentat pentru Atelier Kairos un canal important de comunicare și expunere a pieselor realizate, lucru valabil pentru mulți creativi.

 Despre cifra de afaceri a companiei cei doi antreprenori au spus că în momentul de față, 100% din cifra de afaceri este generată de vânzările pe piața din România. „Lansarea brandului a avut loc abia la sfârșitul anului 2020, este un brand tânăr”, au transmis fondatorii Atelier Kairos. Cei doi nu au oferit detalii despre estimările cifrei de afaceri a companiei în primul an de activitate.

 Horia Bercă și Sorin Urziceanu au povestit că ideea înființării Atelier Kairos și începerea producției de covoare țesute manual a pornit de la o nevoie personală, când, în timpul pandemiei, arhitectul Sorin Urziceanu lucra la proiectul de design interior al apartamentului prietenului său din copilărie Horia Bercă, inginer IT la acel moment.

„Am avut amândoi șansa de a vedea și de a ne intersecta cu obiecte de design de calitate prin țările în care am călătorit și am locuit. Pasiunea pentru design contemporan, pentru meșteșug tradițional și pentru lucrurile care pot rezista o viață, precum și oferta limitată de covoare custom made, în care clientul participă activ la personalizarea produsului ne-au condus la ideea de a înființa brandul românesc de covoare țesute manual în tehnica hand-knotted și cu design contemporan Atelier Kairos.”

 Printre provocările cu care s-au confruntat cei doi antreprenori români se numără găsirea unui partener potrivit în zona de execuție, dar și realizarea designului primei colecții de covoare, în încercarea de a aduce noutate pe piața de profil.

 „Am experimentat mult cu materialele și tehnicile de execuție până am ajuns la o formă finală. Prima colecție reprezintă un joc de texturi și forme cu un impact puternic, cheia fiind covorul ca obiect central de decor în cadrul unei amenajări și explorarea posibilităților oferite de materialele naturale fără limitele date de o tematică predefinită. Vizitele la atelierele din Nepal ne-au ajutat să înțelegem mai bine întregul proces de execuție, modul de lucru, atenția la detalii și standardele înalte de calitate, dar și viața și cultura artizanilor”, au mai precizat cei doi.

În continuare, fondatorii Atelier Kairos vizează lansarea unor noi colecții de covoare lucrate manual, dezvoltarea pe piața locală și extinderea internațională.

„Ne dorim să creăm noi colecții și să avem colaborări cu cât mai mulți arhitecți și designeri consacrați dar și cu designeri aflați la început de drum și să contribuim la a duce designul de obiect românesc și în afara granițelor țării”, au conchis Horia Bercă și Sorin Urziceanu.