Cum arată și ce calități ar trebui să aibă primarul ideal în ochii votanților

Am rugat cititorii să ne spună cum trebuie să fie candidatul ideal, iar unele dintre răspunsuri par a demonstra o anumită maturizare a votanților: apartenența la partid nu mai e atât de importantă ca în urmă cu patru sau opt ani. Situația financiară a candidatului ar trebui să fie una bună sau foarte bună – sigur, aici intervine clișeul că „are bani, deci fură mai puțin“ – dar este totuși de apreciat că votanții nu mai caută politicieni din popor, ci unii care mai degrabă au reușit să aibă deja rezultate notabile.

Printre temele de campanie enumerate de cei care au răspuns solicitării noastre se află și subvenția de la buget pentru energia termică. „Așa cum se desfășoară în prezent lucrurile, gigacaloria este folosită ca mijloc politic de campanie electorală pe bază de promisiuni fără acoperire și fără conținut“, spune Radu Opaina, președinte al Federației Asociațiilor de Proprietari din România. „Primarul are obligația să colaboreze în mod serios și pe bază de respect cu instituțiile și organizațiile care se ocupă efectiv de problemele privind viața la bloc, în condițiile în care mai mult de 50% din populația unui oraș locuiește la bloc. Până acum nu s-a întamplat acest lucru. Sperăm că la un moment dat se va îndeplini această condiție de bază.“

Cu toate acestea, subvențiile la bugetele locale pe parcursul anului 2015 (nu doar cele pentru energie termică) s-au ridicat la valoarea de aproape 8 miliarde de lei; suma reprezintă peste 10% din totalul veniturilor de 61,46 miliarde de lei adunate la bugetele administrațiilor locale.

Consiliile județene au fost, anul trecut, cele mai subvenționate administrații locale, primind 45% din totalul subvențiilor (3,5 miliarde de lei). Consiliile județene din Vâlcea (220 milioane lei), Prahova (173 milioane lei) și Hunedoara (149 milioane lei) au ocupat primele trei locuri, în vreme ce Covasna, Giurgiu, Ilfov și Ialomița au fost consiliile județene care au primit cele mai mici subvenții anul trecut. Primăriile de comună au primit anul trecut o treime din totalul subvențiilor (2,6 miliarde de lei); cei mai mulți bani au mers către unități administrative din Neamț, Giurgiu și Iași, iar cei mai puțini către Ialomița, Brașov și Covasna.

Urmează primăriile de municipii care au primit subvenții de ce totalizează peste 16% din total (1,2 miliarde de lei). București, spre exemplu, a primit subvenții în valoare de 319 milioane lei. Primăriile de orașe au primit doar 442 de milioane de lei (5,6% din totalul subvențiilor).

Exemple precum cel al Partidului Național Liberal, care a retras doi candidați la postul de primar general al Bucureștiului, nu fac decât să accentueze imaginea de neputință a formațiunilor politice în a prezenta un candidat viabil celor peste 1,6 milioane de bucureșteni cu drept de vot. Iar astfel de stângăcii le vom întâlni de-a lungul și de-a latul României; întrebarea rămâne, așadar, unde sunt candidații care ar putea schimba ceva?

Apariția în timp a așa-zișilor baroni locali a fost un alt motiv care a dus la diminuarea încrederii în aleși – Bacău este un exemplu în acest sens. Factorul politic a condus la o cădere a ponderii deținute în PIB național de 0,6 puncte procentuale în ultimii zece ani; sub conducerea lui Dumitru Sechelariu și, ulterior, a lui Romeo Stavarache, municipiul a ajuns într-o stare economică precară. Acest lucru nu îl împiedică însă pe cel din urmă să candideze din nou: în ciuda faptului că este sub control judiciar de la începutul lunii aprilie, după ce a fost arestat, Stavarache dorește un al patrulea mandat la conducerea muncipiului Bacău.

În funcție din 2004, când a câștigat în fața lui Dumitru Sechelariu după al doilea tur, Stavarache este cercetat în mai multe dosare de corupție, abuz în serviciu și complicitate la o tentativă de fraudare a fondurilor europene.

Există, bineînțeles, și exemple pozitive; unul dintre acestea este cel al lui Valentin Vrabie, primarul comunei Peștera, din Constanța, care în urmă cu peste șase ani a demisionat din PSD; câțiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg consili local, și de atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse și sponsorizări.

Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi și servicii de salubrizare gratuite; școala a fost reparată și modernizată, iar lângă s-a mai construit una. Totul s-a făcut din banii primăriei, din taxe și impozite locale, nu din bani de la guvern sau din alte fonduri. Din păcate, însă, putem număra pe degetele de la o mâna poveștile de acest fel.