Cum arată producția locală de medicamente: 6.000 de oameni lucrează în cele mai mari 20 de fabrici, care au afaceri de la 8 mil. lei la 736 mil. lei
Harta fabricilor locale de medicamente arată o polarizare a companiilor în special în București, care are șapte unități de producție mari, inclusiv al doilea și al cincilea jucător din piață - Zentiva, respectiv Biofarm. Al doilea oraș ales de investitori pentru dezvoltarea fabricilor este Târgu Mureș, cu patru fabrici locale, printre care Sandoz și Gedeon Richter.
Harta fabricilor locale de medicamente arată o polarizare a companiilor în special în București, care are șapte unități de producție mari, inclusiv al doilea și al cincilea jucător din piață – Zentiva, respectiv Biofarm. Al doilea oraș ales de investitori pentru dezvoltarea fabricilor este Târgu Mureș, cu patru fabrici locale, printre care Sandoz și Gedeon Richter.
La aceste orașe se adaugă Cluj Napoca, cu două fabrici, printre care producătorul Terapia, cea mai mare fabrică locală de medicamente, Iași, cu două fabrici, compania deținută de stat, Antibiotice, având unitatea de producție în Iași.
Datele privind harta producătorilor de medicamente au fost analizate de ZF de pe platforma de analiză confidas.ro, pe baza codului CAEN aferent producției de medicamente. ZF a analizat 20 de producători locali, cu cifre cuprinse între 8 mil. lei și 736 mil. lei, în piață existând însă și companii cu afaceri mai mici, active în domeniul producției de medicamente. În total, sunt 120 de astfel de firme, potrivit datelor ZF.
Dintre cei 20 de producători analizați de ZF, care au fabrici locale în România, jumătate au capital străin, fiind pariul unor jucători sau investitori străini pe piața locală. De exemplu, primii doi jucători după cifra de afaceri – Terapia Cluj și Zentiva București, sunt deținute de giganți internaționali din sfera sănătății (Sun Pharma în cazul Terapia), respectiv fonduri de investiții (Advent Internațional în cazul Zentiva).
Restul companiilor din piață sunt deținute de antreprenori locali, așa cum se întâmplă de altfel și în cazul jucătorilor de talie mică din piață care nu au intrat în analiza ZF. Totuși, marii jucători internaționali nu au investit major în fabrici de medicamente în România, intrând însă pe piață prin intermediul unor reprezentanțe și aducând în România medicamente produse în străinătate.
Terapia Cluj rămâne cel mai mare producător de medicamente din țară, cu afaceri de 736 mil. lei anul trecut, în ușoară creștere față de 2018. Pe al doilea loc se plasează Zentiva, cu 559 mil. lei, urmat de Antibiotice Iași, cu 390 mil. lei afaceri în 2019.
Anul 2019 a adus însă în prim plan producția locală de medicamente în câteva tranzacții care au mai mișcat piața, după ce în ultimii ani nu au mai fost astfel de investiții.
Zentiva Group, care deține pe piața locală al doilea producător de medicamente după vânzări, a cumpărat în 2019 compania românească de suplimente Solacium de la grupul A&D Pharma.
România mai are puține fabrici care produc local medicamente, în piață activând circa 120 de firme care au ca domeniu de activitate fabricarea produselor farmaceutice (CAEN 2120). Aceste companii generează afaceri totale de peste 2,5 miliarde de lei, potrivit datelor Registrului Comerțului.
În ultimii ani nu au mai fost investiții în construcția de noi fabrici în țară, mai mult, companiile mari s-au retras din producție, cum a fost cazul britanicilor de la GSK, care au închis în 2016 fabrica Europharm de la Brașov, pentru ca ulterior să o vândă către frații Santa, doi antreprenori locali, care au branduit compania sub numele Santa SA. Potrivit datelor publice, fabrica de medicamente Santa este în insolvență.
Jucătorii se plâng de taxa clawback care le frânează dezvoltarea, plătind procent din vânzările la medicamente cu prescriptție care depășesc un plafon impus de stat. Perioada crizei sanitare, care a pus presiune pe toate sistemele de sănătate din lume, a determinat guvernele să se gândească la soluții pentru a evita o potențială criză de medicamente. Și România a luat măsura plafonării taxei clawback la 15% pentru producătorii locali, representând o gură de oxigen pentru producția locală, potrivit declarațiilor șefilor fabricilor.
Criza coronavirusului a arătat totodată importanța investițiilor în producția locală de medicamente, mai ales în condițiile în care statele au luat măsuri de protecție pentru a nu rămâne fără medicamente, atât cele necesare în lupta cu noul virus, cât și a celor uzuale.