Cum arată piața muncii pe LinkedIn: care sunt joburile de top și cele mai căutate competențe

În ultimii ani, LinkedIn a devenit un indicator important pentru a înțelege ce domenii atrag cel mai mult interesul tinerilor pe piața muncii. Platforma evidențiază tendințele actuale și arată clar ce tipuri de joburi și competențe sunt tot mai căutate de angajatori.

„Apetitul s-a mutat clar spre rolurile direct legate de AI, 78% dintre lideri au luat în calcul angajări pentru roluri specifice de AI, iar primele poziții vizate au fost AI Trainer, AI Data Specialist și AI Agent Specialist. În România, trendul a fost amplificat de centrele R&D ale companiilor internaționale din Cluj, București și Iași, care au recrutat activ pentru astfel de roluri”, explică Costin Tudor, CEO al platformei Undelucrăm.ro, partener oficial LinkedIn în România, pentru ZF Gen Z.

În afara industriei IT, Product Management și Performance Marketing, adaugă el, au rămas joburile de aspirație ale tinerilor cu studii economice sau de comunicare, cu atât mai mult în contextul în care startup-urile și scale-up-urile românești au crescut accelerat – LinkedIn a arătat că cele mai multe dintre startup-uri la nivel global și-au mărit echipele cu 20,6% față de anul anterior, aproape dublu față de Big Tech (+10,6%).

Dar care sunt competențele care fac diferența pe piața muncii? Tinerii de astăzi se confruntă cu o piață a muncii aflată într-o continuă schimbare, unde competențele cerute evoluează rapid. În prezent, printre cele mai cerute abilități se numără AI Literacy, Data Storytelling, conflict mitigation, adaptabilitate și gândire inovatoare, subliniază Costin Tudor.

„AI Literacy este cel mai căutat skill al anului, conform LinkedIn. Nu e o tendință, e deja un criteriu de selecție. 47% dintre lideri au pus upskilling-ul în AI pe primul loc în strategia de workforce pentru următoarele 12-18 luni, iar 51% dintre manageri spun că trainingul de AI va deveni o responsabilitate cheie a echipelor lor în următorii cinci ani. În România, unde multe roluri sunt regionale sau globale, asta se traduce concret: un recrutor care intervievează pentru un rol în echipă internațională vrea să vadă cum folosești aceste instrumente în munca reală, nu că „ai auzit de ele”, spune Costin Tudor.

O altă competență care contează tot mai mult pe piață este Data Storytelling, adică abilitatea de a interpreta datele și de a le prezenta clar și convingător în contexte profesionale, precum întâlnirile cu clienți sau deciziile de management, subliniază Costin Tudor.

„Companiile românești au investit în instrumente de BI, dar au rămas cu un deficit serios de oameni care știu să și comunice ce văd în ele. Imediat după, și sistematic ignorat, vine scrisul, subestimat local tocmai pentru că standardul mediu e încă scăzut, ceea ce îl transformă într-un diferențiator real.”

Practic, contează tot mai mult combinația dintre competențe în AI, cât și abilități umane, pe care tehnologia nu le poate înlocui, iar simpla menționare a „adaptabilității” în CV nu mai este suficientă fără dovezi concrete, potrivit lui Costin Tudor.

Atunci când vor să afle mai multe detalii despre anumite roluri într-o companie, tinerii folosesc recenziile de angajatori ca să verifice dacă imaginea companiei corespunde realității și cât de sigur și stabil este, nu doar dacă este un loc de muncă bun.

Aproape 80% dintre candidații sub 30 de ani citesc recenzii înainte să aplice, iar 63% refuză să aplice la o companie cu rating sub 3.5 stele chiar dacă jobul li se potrivește, conform Undelucram.ro.

„Primul lucru concret pe care îl urmăresc rămâne managerul direct (nu CEO-ul), nu cultura organizațională. Pe piața românească, unde relația cu managerul direct a fost istoric asimetrică, filtrul acesta e și mai puternic”, povestește Costin Tudor.

Al doilea comportament, a mai adăugat el, e aproape lingvistic: formulele care declanșează imediat scepticismul sunt „poți crește dacă ai răbdare” sau „depinde de echipă”, citite invariabil ca semnal că promovările nu sunt nici predictibile, nici meritocratice. La fel de urmărită e și diferența dintre ce promite anunțul și ce descriu angajații, cu presiunea tot mai mare privind transparența salarială.

Reputația unei companii, așa cum este descrisă de angajați, are mai multă influență asupra candidaților decât reclamele sau anunțurile oficiale de angajare.