Cum arată piața de dializă: decontări de 1,6 mld. lei și trei jucători privați mari care se ocupă de 80% dintre pacienți

♦ Sunt 17.000 de români tratați printr-un tip de dializă pentru insuficiență renală, conform registrului renal ♦ Dintre aceștia, în jur de 17% ajung în spitale publice, restul merg în centre private ♦ Trei jucători mari s-au dezvoltat și controlează piața: Fresenius Nephrocare, Diaverum și Avitum ♦ Programul de dializă al Casei de Asigurări este de 1,6 mld. lei în 2026.

Serviciile de dializă pentru pacienții cu insuficiență renală sunt oferite mai ales în sistem privat, peste 80% dintre oamenii care au nevoie de dializă ajungând într-un astfel de centru.

Trei jucători mari domină piața, atât ca număr de centre, de ședințe, dar și ca business: Fresenius Nephrocare, Diaverum și Avitum.

An de an sunt în jur de 17.000 de români care au nevoie de această procedură medicală pentru a suplini funcția rinichilor, potrivit Registrului Renal Român (RRR), iar statul decontează integral tratamentul.

În 2026 Casa de Asigurări a bugetat 1,6 mld. lei pentru acest program de dializă.

Cine sunt cei trei mari?

Din cele mai recente date, aferente anului 2022, Fresenius Nephrocare este cel mai mare jucător din piața de dializă, cu 34 de centre la nivel național și aproape 40% dintre pacienții tratați prin hemodializă. Următorul operator care are centre în țară este Diaverum, cu 27 de unități și mai bine de un sfert dintre pacienți, iar podiumul este închis de Avitum, cu 14 centre și 12% dintre pacienți.

La stat, în spitalele publice unde există un centru de dializă, ajung 17% dintre pacienți, fiind 55 de astfel de unități. În piață mai sunt și alți jucători independenți (de exemplu Gral), cu unu-două centre de dializă.

Fresenius Nephrocare România a avut în 2025 afaceri de 520 mil. lei, în creștere cu 4% față de anul anterior, și un profit de 36,7 mil. lei, potrivit datelor publice. Compania este subsidiara grupului german cu același nume și este în România din 2003.

Diaverum, al doilea jucător din piața de dializă, are origini suedeze și a raportat în 2025 afaceri de 472 mil. lei în România, în creștere cu 12%. Compania a făcut un profit de

19,6 mil. lei anul trecut, o dublare de la an la an. Diaverum este prezentă pe piața românească din 2011. Iar Avitum, parte a grupului german B. Braun, care are mai multe activități în România, de la producția de ser fiziologic la distribuție de produse și materiale farmaceutice, a încheiat anul 2025 cu afaceri de 188 mil. lei, plus 9%.

Compania vrea să dez­volte în continuare această nișă: „În România, B. Braun este lider în mai multe arii terapeutice și unul dintre principalii furnizori de servicii de dializă. Vom continua să investim în ex­tinderea producției la fabrica noastră din Timișoara, precum și în dez­­voltarea rețelei de 14 centre de dializă Avitum, unde tratăm peste 2.000 de pacienți“, potrivit răspun­sului reprezentanților grupului B. Braun în România transmis pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie.

Altă piață, aceleași probleme

Deși programul național de dializă funcționează, distribuția centrelor la nivel național este o problemă, după cum arată chiar specialiștii de la Registrul Renal Român (RRR) în raportul din 2022.

„Acoperirea cu centre de dializă în țara noastră este asemănătoare mediei europene, însă distribuția centrelor de dializă este neuniformă în România: județele Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Mureș și Bihor au patru centre per milion populație, aproape jumătate din media națională. Mai mult, în aceste județe nu există unități publice de dializă în spitalele jude­țene“, se arată în raportul RRR.

Pacienții parcurg de trei ori pe săptămână o distanță de circa 44 km pentru fiecare ședință de dializă.

Tarifele pentru transport sunt incluse în pachetul de servicii decontat.

O altă problemă identificată de specialiști este și aglomerarea centrelor, în lipsa unităților suficiente pentru aceste proceduri. Astfel, centrele private lucrează în trei ture, ceea ce înseamnă că bolnavii din ultima tură ajung noaptea înapoi acasă după ședințe. „În județele Teleorman, Covasna, Satu Mare, Alba, Călărași și Sălaj este necesară extinderea centrelor

existente sau înființarea de noi centre deoarece lucrează în 4 ture de pacienți”, mai arată raportul RRR.

Și distribuția medicilor este o problemă, în multe județe există deficit de medici nefrologi, în vreme ce în centrele universitare este surplus. Astfel, deși o zonă de nișă, piața de dializă nu este ocolită de provocările existente în sistemul medical general.