Cum arată mallurile viitorului
Mallurile de generația a treia, care sunt concentrate pe facilități de divertisment și petrecere a timpului liber, reprezintă 38% din stocul actual de centre comerciale din România, cuprinzând 573.000 metri pătrați, potrivit unui raport CBRE România despre istoricul și viitorul centrelor comerciale din România.
În funcție de mărimea proiectului, de mixul de chiriași și activități comerciale și de diversitatea facilităților de divertisment și petrecere a timpului liber, centrele comerciale din România pot fi împărțite în trei categorii. Proiectele de primă generație au fost deschise în perioada 2000 – 2006 și reprezintă aproximativ 32% din stocul local de centre comerciale (474.000 mp). Mixul de chiriași este dominat de către o ancoră de food (de obicei, un hypermarket de mari dimensiuni), cu o galerie comercială adiacentă, totalizând maximum 20.000 mp. Mallurile de generația a doua au fost dezvoltate începând cu anul 2000 și sunt încă operaționale, oferind o varietate mai mare de comercianți de retail și servicii. Având suprafețe închiriabile de 20.000 – 40.000 mp, aceste malluri reprezintă 30% din stocul de spații comerciale (456.000 mp). Proiectele de generația a treia includ un mix complet și echilibrat de chiriași și activități comerciale, cu un accent puternic pe facilitățile de divertisment și petrecere a timpului liber, oferind clienților opțiuni diverse în acest sens (cinematograf, bowling, biliard, loc de joacă pentru copii și o varietate mai mare de restaurante).
„În contextul unui ritm de viață rapid și al unui mediu de afaceri competitiv, centrele comerciale se pot transforma într-un al treilea spațiu de viață, un loc în care oamenii pot veni, în afara timpului petrecut acasă (primul spațiu) sau la muncă (al doilea spațiu), pentru a se relaxa, a socializa și a face parte dintr-o comunitate. Pentru a obține acest status, centrele comerciale de generația a treia îmbină utilul cu plăcutul, cumpărăturile cu distracția, nevoile cu dorințele într-un mediu confortabil, sigur și agreabil din punct de vedere estetic”, a declarat Luiza Moraru, Head of Retail CBRE România.
Până la sfârșitul anului vor fi 12 centre comerciale de generația a treia operaționale în România, după deschiderea AFI Palace Ploiești, pe 3 octombrie.
„În plus față de mixul de chiriași de fashion, un centru comercial de succes trebuie să anticipeze și să ofere vizitatorilor zone de distracție și petrecere a timpului liber pentru a îmbogăți experiența cumpărăturilor și satisfacția acestora. Astăzi, un mall nu este doar o alegere pentru cumpărături, este și un loc pentru relaxare și socializare. În acest sens, a pune la dispoziția cumpărătorilor spații de distracție devine o necesitate. Acesta este un aspect important pe care l-am luat în calcul când am dezvoltat AFI Palace Ploiești, în continuarea succesului obținut cu AFI Palace Cotroceni”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe România.
AFI Europe Romaniaa personalizat pe piata locala modelul nou de centre comerciale prin AFI Palace Cotroceni si AFI Palace Ploiesti
AFI Palace Ploiești va avea un mix de chiriași împărțit astfel: 29% hypermarket, 36% modă, 5% decorațiuni, 8% electronice și electrocasnice, 3% restaurante și cafenele, 14% zone pentru distracție și petrecere a timpului liber. Mall-ul include un cinematograf multiplex cu șase ecrane, Cinema 6D, patinoar, centru PlayStation, spațiu de joacă pentru copii și peste 1.000 de locuri de parcare. Mai mult, expresivitatea urbană a proiectului este redată prin combinarea spațiilor exterioare cu cele interioare.
Atractive pentru consumatori și profitabile pentru chiriași, mall-urile de generația a treia au fost dezvoltate pentru a răspunde provocărilor actuale ale pieței de retail, care sunt resimțite atât la nivel local, cât și european, precum presiunea de a reduce costurile cu chiria și ale celor legate de taxa de mentenanță, comerțul online, comerțul stradal în centrul orașelor etc. Deoarece nevoile consumatorilor și ale retailerilor se schimbă constant, noi modele de centre comerciale sunt așteptate să apară în peisajul de retail local în viitor, precum centrele open-air care îmbină într-un mod armonios spațiul interior cu cel exterior sau proiecte complete de tip mixt, care să combine nu doar spații de birouri și retail, ci și spații rezidențiale și hoteliere.