Cum arată investițiile străine în România. O analiză completă
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) împreună cu Academia de Studii Economice din București (ASE) au organizat astăzi, 6 aprilie un eveniment dedicat celei de-a doua ediții a studiului comun intitulat ”Raportul privind Investițiile Străine Directe în România” Concluzia principală a raportului…
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) împreună cu Academia de Studii Economice din București (ASE) au organizat astăzi, 6 aprilie un eveniment dedicat celei de-a doua ediții a studiului comun intitulat ”Raportul privind Investițiile Străine Directe în România”
Concluzia principală a raportului este că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, în această perioadă, prin intermediul agențiilor guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor. Astfel acestea ar putea atrage potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.
Valorile negative ale creditului net indică faptul că suma creditelor acordate de întreprinderile ISD din România partenerilor nerezidenți din grup este mai mare decât creditul primit de firmele din România, aspect care subliniază că investițiile din România au ajuns, în contextul dat, la un grad de maturitate.
Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.
România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României. Studiul remarcă necesitatea de a stimula atragerea de ISD în sectoare cu nivel de tehnologie ridicat.
România se află însă în competiție cu statele din regiune și, așa cum arată și rezultatele prezentului studiu, în condițiile unei competitivități reduse a regiunilor sale față de cele ale statelor învecinate și a lipsei de măsuri coerente de politică publică pentru atragerea de ISD cu valoare adăugată ridicată, riscă să consolideze tendința existentă de atragere, cu precădere, a activităților cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzute.
Ar fi utilă schițarea direcției în care România dorește să meargă și identificarea modalităților de acțiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată și înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie și intensive în cunoaștere în domeniile aferente serviciilor.
Studiile de caz din industriile de energie, automotive și telecomunicații arată că impactul firmelor cu capital străin în economia României este semnificativ. Impactul total estimat al activităților membrilor reprezentativi FIC este de 5,8% din PIB în industria energetică, 1% din PIB în industria de telecomunicații și de 1,2% din PIB în industria automotive. Performanța companiilor cu capital străin este, de asemenea, superioară la nivelul valorii adăugate brute pe angajat, aceasta fiind mai ridicată, atât față de media pe economie, cât și față de media pe sector – în ultimul caz, excepție făcând companiile de automotive, unde valorile sunt marginal egale.
“România traversează un context economic dificil, însă aceasta este și o perioadă care se caracterizează prin oportunități de creștere. Investițiile sunt un exemplu bun și ar putea reprezenta o poveste de succes pentru România. Echipată cu resursele potrivite – cum ar fi un organism dedicat, după modelele de succes din țările din regiune când vine vorba de ISD – România ar trebui să se concentreze asupra atragerii de ISD pe termen scurt, mediu și lung.” a menționat președintele FIC, Ramona Jurubiță.
ASE și FIC au inițiat acest proces de analiză dedicat evaluării contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea economiei în România încă din anul 2017, când a fost lansată prima ediție a raportului.