Cum arată cea mai mare fabrică de aeronave din America de Nord și avioanele care ies de pe porțile acesteia

Peste 100 de avioane de ultimă generație F-35 ies în fiecare an pe poarta fabricii Lockheed Martin din Texas, Statele Unite. Este cea mai mare fabrică de aeronave din America de Nord, spun americanii, poate și fiindcă „everything is bigger in Texas” (este sloganul neoficial al statului american, dar probabil cel mai uzitat.) Nu mai puțin de o milă (1,6 km) are lungimea facilității de producție, unde se asamblează sute de aeronave F-35 în diferite stadii de construcție. România bate la ușa programului F-35 și pune pe masă 6,5 miliarde de dolari pentru 32 de bucăți, iar americanii vor să le vândă. Întrebările care au mai rămas sunt: când se va dota armata Română cu aceste avioane și ce va câștiga industria românească de apărare din această achiziție mamut?

Există deja 18 clienți globali care fac parte din programul F-35. Până în prezent, am livrat peste 990 de aeronave. Ei au încredere în sistemul nostru de producție și în maturitatea procesului nostru de achiziție, că acest program există și livrează 156 de aeronave. Asamblăm 156 de aeronave pe an pentru comunitatea mondială a celor 18 clienți pe care îi veți vedea astăzi pe linia noastră de producție”, spune Greg Day, director dezvoltare business pentru programul F-35 la Lockheed Martin, în fața celor 11 jurnaliști români prezenți la o prezentare a fabricii companiei de lângă Fort Worth, Texas. În Fort Worth, un oraș de aproape 1 milion de locuitori, care se află la nici 50 de kilometri de Dallas, în ultima zi din aprilie 2024 erau 30 de grade Celsius sau, cum măsoară americanii, 86 de grade Fahrenheit. Texanii țin toate aparatele de aer condiționat pornite la maximum, iar jurnaliștii români din grup, care au venit de la 18-19 grade din București, nu au timp să se obișnuiască nici cu frigul dinăuntru, nici cu căldura de afară. Un autobuz negru inscripționat cu Lockheed Martin așteaptă jurnaliștii în fața unui hotel din Fort Worth în dimineața zilei de 30 aprilie. Cam jumătate de oră durează drumul de la hotel la fabrica Lockheed Martin, unde Tom Cruise a aterizat avionul cu care a venit la discuțiile cu reprezentanții companiei pentru recuzita avioanelor din filmul Top Gun Maverick.

Înainte de a ajunge în fața porților fabricii, suntem avertizați: de acum nu se mai fac fotografii sau filmări de către jurnaliști, reprezentanții Lockheed Martin vor realiza toate materialele audio-video și le vor pune la dispoziția jurnaliștilor. Facilitatea este una dintre cele mai securizate din lume, pentru că acolo se fabrică vârful de lance al aviației americane din acest moment: avionul de luptă de generația a cincea F-35. Greg Day, directorul de dezvoltare business pentru programul F-35 la Lockheed Martin, ne primește într-o sală de conferințe unde începe prezentarea programului.

PESTE 100 de AERONAVE F-35 ies anual pe porțile fabricii Lockheed Martin din Fort Worth, Texas

Americanii au realizat acest eveniment pentru a promova aeronava, pe care și România vrea să o cumpere, pentru că, în termeni practici, în următorii ani 10-15, avioanele F-16 urmează să fie „scoase la pensie”, sau cel puțin asta indică site-urile de specialitate despre durata de viață a unei aeronave F-16. Despre folosirea bătrânelor MiG-uri sovietice nici nu mai poate fi vorba. În acest context, Armata Română a solicitat și primit de la Parlament undă verde pentru achiziția a 32 de aeronave F-35 cu 6,5 mld. dolari. Costurile implică atât aparatele propriu-zise, cât și mentenanța aparatelor, dar și pregătirea piloților pentru a pilota noile aparate.

„Dacă îmi permiteți să rotunjesc cifrele, 2.400 de piloți operează F-35 astăzi. 16.000 de tehnicieni operează din diverse locații din lume, asigurându-se că putem opera această aeronavă în siguranță și securitate”, spune Greg Day. La prezentarea introductivă este prezent și Theodore Dyckman, cu numele de cod „Dutch”, fost pilot în armata americană și actual pilot de teste pentru Lockheed Martin. El prezintă capabilitățile aeronavei.  „Cum definim generația a cincea? În principal, spun că este stealth, senzori avansați, fuziunea senzorilor și apoi interoperabilitatea, capacitatea de a partaja informațiile pe care le colectează. Transportăm armele intern, astfel încât acestea nu reflectă energia radar înapoi. Și apoi, de asemenea, am pus un canal bifurcat pentru a ascunde motorul în fuzelaj, astfel încât fața motorului, care este un mare contribuitor radar, să nu reflecte înapoi către sursă”, spune Dutch.

Lockheed produce aparatul F-35 în trei variante: A – similar unui F-16, dar modernizat și cu un singur motor, B – capabil de aterizare verticală și C – destinat portavioanelor. Dutch le indică pe prezentarea sa: „Aceasta este varianta noastră terestră, cea pe care România o urmărește (A – n. red.). Ca particularitate, are această cocoașă chiar aici, pe partea stângă a aeronavei. Acolo se află tunul intern. Este singurul model care are un tun intern instalat. Și astfel, când tragi cu tunul, micuța ușă se deschide, tragi, și apoi se închide pentru a menține capacitățile de stealth”, explică el. Din perspectiva de pilot, explică și alte avantaje ale aeronavei: „Și ultimul lucru care nu este aici (pe prezentare – n. red.), dar ar trebui să fie, este sistemul avansat de control al zborului, care este probabil unic pentru orice avion care zboară astăzi în lume. Are un model aerodinamic la bord. Și astfel, în loc de tabele de căutare unde miști manșa și mișcă unele suprafețe, echilibrarea avionului este automatizată. Avionul este plin de senzori și camere video care sunt conectate cu casca pilotului, care costă singură 400.000 de dolari.” Avionul are camera în lateral și sub fuzelaj, astfel că pilotul practic „se uită” prin „pereții” și „podeaua” aeronavei.

Theodore „Dutch“ Dyckman pilot de teste Lockheed Martin: „Cum definim generația a cincea? În principal, spun că este stealth, senzori avansați, fuziunea senzorilor și apoi interoperabilitatea, capacitatea de a partaja informațiile pe care le colectează. Transportăm armele intern, astfel încât acestea nu reflectă energia radar înapoi.”

După prezentare, grupul de jurnaliști este condus prin fabrică, însă, de data aceasta, obiectele personale le depozităm într-o mică borsetă. Ne întâmpină un angajat care urmează să facă prezentarea fabricii. În fabrică ne mișcăm cu ajutorul unor vehicule similare celor din aeroporturi pentru transportul de persoane. „Aceasta este cea mai lungă facilitate de producție de aeronave din America de Nord, deoarece, după cum știți, totul este mai mare în Texas. În ceea ce privește durata de construcție a unei aeronave, există puțină complexitate în funcție de unde vin piesele, deoarece avem parteneri internaționali, coproducători care construiesc unele dintre piese. Partea Lockheed Martin, de la un capăt la altul, durează cam 18 luni.” Turul continuă de-a lungul liniei de producție. În dreptul fiecărui avion care se află în construcție, în diferite faze, este un ecran care arată cine este cumpărătorul, care este gradul de realizare a avionului, cât este întârzierea și ce piese lipsesc. În dreptul unui avion aproape complet se vede steagul Poloniei și ghidul ne spune că acela este primul F-35 care va ajunge în Polonia, țară care a intrat recent în program. Turul continuă dinspre cele mai incomplete aeronave, care nu sunt decât componente, până la avionul aproape complet, care pleacă spre vopsit în altă încăpere. „Catapultarea devine o provocare tehnică, deoarece acum, dacă încerci doar să deschizi partea de sus a ramei, curentul de aer va împinge acea cupolă înapoi în jos. Deci, în acest program, am implementat o nouă modalitate de catapultare. Dacă vă uitați sub cupolă, veți vedea aceste linii. Arată aproape ca o bandă, linii subțiri gri direct pe plasticul în sine. Ce sunt acestea se numește încărcătură flexibilă în formă liniară. Este un exploziv care, atunci când pilotul trebuie să se catapulteze, trage de manetă. Acel exploziv se declanșează și aruncă sticla în aer, care este, de fapt, un material plastic.”

În toată fabrica este curățenie lună, iar în zona de vopsire a avionului nu este niciun miros de vopsea. Ghidul ne explică: „Cum de nu miroase a vopsea? La fiecare dintre acele încăperi de vopsire, întregul perete din spate este un sistem de ventilație. Deci, închizi acele uși când faci operațiunea de vopsire și aerul curge prin acele celule de vopsire spre peretele din spate pentru a-l menține bine ventilat”.