Cum apar blocuri „în buza“ podurilor și pasajelor din Capitală?

Vecinătatea unui bulevard intens circulat, situat la doar câțiva metri de blocuri nu îi împiedică pe dezvoltatori să ridice sute de locuințe în zonă. Iar subiectul fierbinte al ultimelor zile, cel legat de PUZ-urile de sector, readuce în prim-plan modul în care s-a construit în Capitală în ultima perioadă.

♦ Blocuri construite la limita bulevardelor sau în imediata proximitate a podurilor și pasajelor reprezintă modul în care unii dezvoltatori au ales să construiască în ultimii ani în Capitală ♦ Bulevardul Pipera, pasajul Basarab sau mai nou podul Ciurel au atras în proximitate sute de noi locuințe. Deși promovate cu imagini în care apar spații verzi sau lacuri, acestea sunt „lipite“ de bulevarde intens circulate.

Vecinătatea unui bulevard intens circulat, situat la doar câțiva metri de blocuri nu îi împiedică pe dezvoltatori să ridice sute de locuințe în zonă. Iar subiectul fierbinte al ultimelor zile, cel legat de PUZ-urile de sector, readuce în prim-plan modul în care s-a construit în Capitală în ultima perioadă.

„Din fotografia aeriană anexată reiese că unul dintre imobilele de locuințe la care se face referire este situat în vecinătatea podului Ciurel, iar această zonă este reglementată de documentația de urbanism PUZ? Coor­donator Sector 6 București aprobată prin hotărârile consiliului General al muni­cipiului București, al cărui beneficiar este Primăria Sectorului 6“, au explicat reprezentanții Primăriei Capitalei.

Din punct de vedere economic, în cazul a 10 metri lățime și pe o lungime de 100 de metri, în cazul unui proiect de 8 etaje, acest lucru înseamnă o suprafață construită de 8.000 mp.

Cum în zonele „bune“ metrul pătrat construit se poate vinde și cu 2.000 de euro sau chiar peste, fiecare metru pătrat aduce venituri considerabile dezvoltatorului, în special în zone unde terenul este limitat.

„De cele mai multe ori proprietarii trebuie să optimizeze CUT-ul (Coeficientul de Utilizare al Terenului) iar din acest motiv ajung să construiască la nivelul maxim admis. De partea cealaltă, dezvoltatorii nu ar construi dacă nu ar exista cerere în piață, motiv pentru care toate aceste lucruri trebuie bine reglementate prin lege“, a explicat un consultant din piața imobiliară.

Un alt consultant a subliniat faptul că în cazul apartmentelor construite „la bulevard“, în zona din față și la etajele inferioare, în cele mai multe cazuri este vorba de spații care ulterior vor fi transformate în birouri sau care vor funcționa drept birouri sau pot fi închiriate pe termen scurt.

Dar în condițiile în care PUZ-urile actuale de sector vor permite construcția pe spații verzi și permit construcția în proximitatea arterelor intens circulate, Consiliul General al Capitalei a suspendat la finalul săptămânii trecute PUZ-urile coor­donatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6, pe o perioadă de un an, iar construcțiile se vor face după Planul Urbanistic General din 2000.

Creșterea accelerată a densității, construcțiile de blocuri tot mai înalte și fără niciun metru pătrat de spațiu verde, dezvoltarea de locuințe fără școli, spitale sau grădinițe alături de sufocarea traficului sunt principalele motive invocate de primarul Capitalei în vederea anulării PUZ-urilor. Traficul din ce în ce mai aglomerat, poluarea care atinge noi cote maxime în fiecare săptămână și dezvoltarea haotică sunt motivele invocate de primarul Capitalei pentru a opri actualul plan de dezvoltare.

El a explicat faptul că pentru a avea un „moment zero“ era nevoie ca întâi Primăria Capitalei să vină cu un Plan Urbanistic General actualizat, în condițiile în care cel actual este realizat în 2000, expirat din 2010 și prelungit an de an.

Referitor la actualitatea PUG, primarul general a explicat că, deși acest document strategic are o vechime de 20 de ani, „este mult mai bun, mult mai coerent, mult mai echilibrat în ceea ce privește funcțiunile orașului, decât aceste PUZ-uri de sector care au fost făcute de niște oameni de afaceri, în condiții îndoielnice.

Pe perioada de suspendare a PUZ-urilor, ne vom ocupa de actualizarea acestui PUG, astfel încât el să reflecte realitățile urbane ale momentului, menținând în același timp spațiile verzi ale Capitalei. Prin urmare, orice autorizație de construcție și orice certificat de urbanism se vor emite în continuare prin aceeași procedură, doar că autoritățile locale se vor raporta la PUG și nu la PUZ-uri.“

Pe de altă parte, decizia Primăriei se aplică strict municipiului București, în timp ce problemele și mai grave au loc în localitățile „lipite“ de Capitală, multe dintre ele în interiorul centurii, precum Bragadiru, Popești-Leordeni, Roșu sau Voluntari. Spre exemplu Militari Residence nu se află pe teritoriul Bucureștiului, ci în comuna Roșu, iar cei mai mulți din Prelungirea Ghencea sunt în Bragadiru. În multe dintre aceste zone există probleme mult mai grave decât în București precum subdimensionarea rețelei de apă curentă, subdimensionarea canalizării care duce la inundații când plouă.

Și aici ca și în București în multe cazuri, s-au autorizat proiecte mari, construite în zone de case, iar decizia PMB ar putea accen­tua și mai mult problemele acestor localități.

Primarul general, Nicușor Dan, a argumentat propunerea de suspendare a PUZ-urilor de sector, dând exemple de situații în care aceste documente vizau aspecte care sunt în contradicție cu dezvoltarea Capitalei.