Cum a traversat Blue Air anul cu cele mai multe turbulențe

Criza generată de pandemia de COVID-19 a lovit sever în operatorii aerieni, indiferent de geografia lor sau de dimensiune. Operatorul privat Blue Air a reușit să navigheze prin criză și, potrivit Oanei Petrescu, CEO al companiei, chiar să intre pe noi linii de business și pe noi aeroporturi.

Blue Air, cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportați, a reușit să treacă peste cel mai dificil an cu care s-a confruntat industria aviatică. Oana Petrescu, CEO al Blue Air spune că firma a putut supraviețui în 2020 având o bază solidă formată de creșterea afacerilor din ultimii ani, raportând afaceri de 2 miliarde lei în 2019. În perioada 2015-2018, afacerile companiei aeriene s-au aflat pe un trend ascendent, totuși, între 2016 și 2018, Blue Air a raportat pierderi semnificative, cuprinse între 121 mili­oane de lei și 145 de milioane de lei, dar a revenit pe profit în 2019.

„Pentru noi, 2020 a fost un an de încercare pentru că tocmai terminaserăm procesul de redresare, după trei ani de creștere accelerată, 2015-2018, ne-am stabilizat în 2019, am ajuns de la sub 700 milioane de lei cifră de afaceri în 2015 la peste 2 miliarde de lei în 2018 și 2019. Am crescut numărul de pasageri de la sub 1 milion de pasageri în 2015, la peste 4 milioane de pasageri în 2018. Toate acestea au fost făcute cu investiții, care clar au avut efecte în rezultatele financiare, s-au cumulat niște pierderi, dar care erau, de fapt, investiții în noi rute, în noi piețe. Nu e ușor să câștigi piețe noi. Dacă nu am fi reușit această transformare în 2019, probabil că nu am fi fost în măsură nici noi ca organizație să supraviețuim și nici să convingem statul român și creditorii să ne sprijine“, spune Oana Petrescu.

Pandemia a afectat considerabil industria aviatică, care a fost nevoită să își țină parțial sau chiar total flota la sol. După cele trei luni în care România s-a aflat în starea de urgență, Oana Petrescu spune că au fost nevoiți să găsească modalități pentru a putea supraviețui și astfel au modificat cinci aeronave, pe care le-au transformat în cargo pentru a transporta mărfuri sanitare și alimentare.

Anul 2020 a testat și rezistența companiei, fiind un an în care Blue Air s-a luptat pentru a putea supraviețui. Compania a făcut o cerere de împrumut de stat pentru salvare astfel încât să acopere pierderile, dar a și anunțat procedura de concordat preventiv, care face parte din strategia de restructurare a companiei aeriene ca urmare a contextului creat de criza generată de pandemia de COVID-19.

„Având acest istoric de transformare și de rezultate, în primul rând creditorii, partenerii noștri de afaceri, au fost de acord să intre în această procedură de concordat care a înghețat datoriile și a înghețat cererea de insolvență. Ne-am asigurat de faptul că partenerii sunt alături de noi,
ne-am asigurat că angajații sunt alături de noi și au fost de acord să intre în șomaj tehnic, parțial să își înghețe salariile și să fie de acord cu o parte variabilă mai mare și o parte fixă mai mică. Statul român a fost alături de noi fiindcă a aprobat în final cererea noastră de ajutor de urgență. Am primit acea garanție pe baza căreia am putut să contractăm de 300 mil. lei”, precizează Oana Petrescu.

Ajutorul de stat prevede acordarea unei sume de 62 milioane euro companiei aeriene Blue Air, cu scopul de a compensa pierderile cauzate de efectele pandemiei, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru furnizarea resurselor necesare pentru a face față nevoilor de lichiditate. Pentru acordarea acestui ajutor de stat au existat o serie de condiții din partea statului pentru compania aeriană, printre care și faptul că nu poate acorda dividende, returna împrumuturi acționarilor sau vinde avioane până nu va rambursa banii. De asemenea, guvernul are doi membri reprezentanți în Consiliul de Administrație.

Ajutorul acordat de către stat companiei aeriene a fost pe două componente și anume 28 de milioane euro pentru acoperirea pierderilor din perioada de stare de urgență și
34 de milioane euro pentru deficitul de lichiditate. Blue Air a avut un deficit de lichiditate în cele trei luni în care a fost nevoită să își țină avioanele la sol de circa 100 milioane euro, care a fost parțial acoperit de împrumut.

Oana Petrescu, CEO al Blue Air: „Fiecare problemă aduce și oportunități, iar oportunitățile în cazul nostru au fost date de schimbarea comportamentului de achiziție și de zbor al pasagerilor.”

„Nu sunt ușor de îndeplinit  condițiile asumate de guvern, de la început ne-am arătat disponibilitatea de a pune garanții, de a garanta cu acțiunile Blue Air, astfel, în măsura în care nu ne respectăm angajamentele statul român să aibă confortul să poată în orice moment să preia această companie. Ne-am asumat de la început garanțiile, ce nu ne-am asumat de la început a fost să facem plăți autorităților române de aproximativ 150 milioane lei din 300 milioane lei, acești banii reprezentând doar datoriile către autorități. Noi reușisem în toată această perioadă să renegociem eșalonarea datoriilor bugetare, aveam cu totul alt plan de a plăti aceste datorii, ne așteptam să plătim 50 milioane lei, nu 150 milioane lei”, adaugă Oana Petrescu.

De la aprobarea garanției de stat, Blue Air a avut șase luni pentru a transforma împrumutul pentru acoperirea deficitului de lichiditate, în împrumut de structurare. Oana Petrescu spune că urmează să înceapă discuțiile cu autoritățile române și cu Comisia Europeană pentru a le prezenta planul de restructurare, iar în măsura în care acest plan va fi aprobat, împrumutul de 34 de milioane euro va fi prelungit pe șase ani, lucru care s-a întâmplat și cu împrumutul de 28 milioane euro.

„Avem discuții cu o serie de investitori, care văzând cum am trecut de anul 2020 au căpătat încredere în faptul că putem să continuăm această activitate cu ei, unul dintre proiecte este să deschidem o nouă franciză aeriană într-o nouă geografie. Un alt proiect pentru care ne pregătim este înființarea unei companii de mentenanță tehnică cu un alt investitor. Al treilea proiect este concentrat pe reluarea zborurilor cargo. Acestea nu sunt incluse în planul de concordat pentru că planul de concordat vrem să fie independent, iar aceste investiții să producă bani în plus pentru Blue Air”, spune Oana Petrescu.

În condițiile scăderii semnificative a cererii, compania a fost nevoită să recurgă la o serie de măsuri ce au avut impact asupra angajaților. Compania a apelat la măsura șomajului tehnic, astfel că angajații primesc o parte fixă mai mică și o parte variabilă a salariului mai mare, care e stabilită în funcție de numărul de zboruri pe care le are personalul de zbor. O modalitate pentru a păstra echitatea în companie a fost ca fiecare din personalul de zbor să aibă câte o săptămână pe lună în care zboară, astfel încât toți să își păstreze licențele de zbor. În 2020, Blue Air a raportat circa 1,2 milioane de pasageri transportați.

„Cererea a scăzut chiar și în perioada de toamnă – cererea pe T4/2020 a fost la 30% din nivelul cererii din aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile acestea a trebuit să ne ajustăm întreaga organizație ca să putem păstra cât mai mulți din colegii noștri, într-un mod în care să ne asigurăm coerența operațiunilor. A trebuit să ne ajustăm capacitatea resurselor la nivelul cererii“, explică Oana Petrescu.

Totuși, compania a fost nevoită să renunțe la o parte din personalul administrativ, comercial și financiar, astfel că au fost afectate 100 de poziții. Mulți angajați din aceste departamente au luat decizia de a-și da demisia în momentul în care a existat o problemă cu plata salariilor înainte de a fi concediați.

Blue Air are în prezent o flotă de 18 aeronave, dintre care șase sunt avioane clasice și 12 avioane de ultimă generație luate în leasing. Compania are în plan însă reînnoirea întregii flote de avioane. Anul trecut, compania a folosit doar 30% din flotă.

„În 2021, trebuie să ne concentrăm pe supraviețuire, trebuie să alegem să zburăm cursele care își acoperă costurile directe și vom fi foarte restricționați în ceea ce privește noi investiții. Suntem gata ca pentru orarul de vară să zburam pe toate destinațiile pe care le-am pregătit. Fiecare problemă aduce și oportunități, iar oportunitățile sunt date de schimbarea comportamentului de achiziție și de zbor al pasagerilor. Pasagerii nu își mai doresc să călătorească spre aeroporturi secundare, ci către aeroporturi principale. Noi urmărim această schimbare de comportament, am reușit și având în vedere oportunitățile care sunt create pe piață de faptul că toți competitorii zboară mai puțin, deci au rămas sloturi libere în aeroporturi, am reușit să negociem destinații noi care sunt foarte importante”, spune Oana Petrescu.

Din toamna anului trecut, Blue Air a reușit să zboare și către Amsterdam. De asemenea, a securizat sloturi și către Aeroportul Heathrow (Londra), Linate (Milano) și Orly (Paris). Oana Petrescu se așteaptă ca cererea în sezonul de vară să crească la circa 60-70% din nivelul anului 2019.

Oana Petrescu mai spune că anticipează că Blue Air va veni la Bursa de Valori de la București în septembrie – octombrie anul acesta cu o emisiune de obligațiuni care se va ridica la o sumă de circa 40-60 milioane de euro, dar ia în calcul și suma de 30 milioane de euro. „Dacă nu vom considera că avem șanse să atragem atenția investitorilor vom amâna încă un an această emisiune. Ar fi păcat să ne amânăm planurile, dar nu o vom face dacă vom considera că încrederea în industrie este recâștigată. De aceea am lăsat acest obiectiv pentru toamnă, ca să vedem cum merge vara, să putem să demonstrăm performanța noastră, astfel încât să câștigăm încrederea investitorilor. Dacă nu se reia traficul și dacă nu reușim să ajungem la această performanță de 60-70% din nivelul din 2019, vom mai amâna listarea incă un an”, explică Oana Petrescu.