Cum a reușit un român să transforme o mică pasiune care s-a născut în spatele casei sale în cea mai mare afacere din domeniu în țara noastră

O păstrăvărie mică, construită încetul cu încetul în spatele gospodăriei proprii este, de cele mai multe ori, un vis împlinit pentru pasionații de acvacultură din România.  Așa a început povestea și pentru Vasile Todosia, care la bază este inginer constructor și care a reușit, alături de Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Țara Ta, în cadrul căreia este președinte și membru fondator, să dea naștere unei ferme piscicole, numită și păstrăvărie plutitoare, după investiții de circa 2 milioane de euro din fonduri europene, dar și din surse proprii.

„O păstrăvărie înseamnă ceva mic, în spatele casei. Proiectul nostru este o fermă piscicolă, care în primul an va produce 360 de tone de păstrăv, iar în următorii ani ne propunem să mergem spre 1.000 de tone. Așa am început – am luat o păstrăvărie, cum ia toată lumea, ca să am ceva de lucru. De la o păstrăvărie mică, pe care am pornit-o pentru mine, ca un hobby, am ajuns să cunosc oameni pasionați de acvacultură la fel ca și mine și să ne unim în cooperativă, iar astfel am ajuns cel mai mare producător de păstrăv din România”, a spus Vasile Todosia, președinte și membru fondator al Cooperativei Păstrăvul din Țara Ta, în cadrul unui eveniment cu presa susținut la ferma piscicolă aflată pe lacul Oașa, al doilea cel mai mare lac artificial din România. Aceasta este situată la altitudinea de 1.400 de metri în Munții Șureanu, la limita dintre județele Sibiu și Alba, pe Transalpina și este un proiect prin care Cooperativa Păstrăvul din Țara Ta își propune să transforme industria piscicolă din țară.

Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Țara Ta a fost înființată în 2020, în Slănic, județul Prahova, la inițiativa a șase membri fondatori și are ca scop revitalizarea sectorului piscicol, prin îmbunătățirea calității produselor din pește și protejarea intereselor fermierilor, prin optimizarea activității economice.

Cooperativa este formată din companiile Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu, Salmontana, Vision Progress Consulting, Mario Piscicola, Păstrăv de Făgăraș și Romavet Investment, care operează ferme și unități moderne în diferite localități din țară. În 2022, Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Țara Ta s-a apropiat afaceri de 12 mil. lei, în creștere cu peste 190% față de anul precedent, arată datele publice.

Targetul de 1.000 de tone de păstrăv produs în următorii ani, mai adaugă proprietarul fermei, înseamnă circa 25% din producția de păstrăv din România de la acest moment.

Proiectul Oașa este finanțat prin intermediul Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM). Prin acest proiect, cooperativa își propune să creeze unul dintre cele mai mari puncte de creștere a păstrăvului într-un lac artificial din România. „Este un proiect mare, muncit, care cred că va avea un final de care toți ne vom bucura – vom mânca un pește bun, dintr-un lac curat și nu vom mai importa atâta pește cât importăm în momentul de față. În prezent, importăm circa 50% din păstrăvul care ajunge pe masa românilor”, spune el.

Drumul de la mica păstrăvărie din spatele casei și până la punerea în funcțiune a unei ferme piscicole pe un lac cu o suprafață de peste 4 kilometri pătrați nu a fost unul lipsit de provocări. Vasile Todosia a avut de trecut prin diverse etape care i-au pus răbdarea la încercare până când și-a putut vedea visul devenit realitate. Însă, afirmă el, cel mai important a fost faptul că în tot acest parcurs nu a fost singur, ci împreună cu ceilalți pasionați de acvacultură din cooperativă.

Cea mai importantă lecție pe care acesta a învățat-o de-a lungul timpului a fost aceea că asocierea este cel mai greu pas, dar și cea mai bună variantă, atât în viața personală, cât și în cea profesională. „Unul dintre cele mai grele lucruri în viață este asocierea – cu soția, cu un partener sau în business. Însă noi, românii, începem să ne maturizăm și să înțelegem că asocierea aduce numai beneficii. Când lucrezi într-o echipă, chiar dacă uneori e greu, viața ne demonstrează că cea mai bună organizare este asocierea – dacă unul nu poate, va exista celălalt care va putea”, a mai spus Vasile Todosia.

În acest moment, ferma piscicolă are șaisprezece viviere (bazine pentru păstrat peștele – n. red.) funcționale, amplasate deja pe lacul Oașa, iar la finalul lunii septembrie vor fi finalizate și celelalte, ceea ce va duce la un total de 32 de viviere flotabile, o soluție modernă și intensivă de crestere a peștelui în mediul său natural.

Proiectul dezvoltat de Cooperativa Păstrăvul din Țara Ta are un impact major în comunitatea locală, prin crearea de locuri de muncă. În prezent, în ferma piscicolă lucrează cinci oameni care locuiesc în apropierea lacului, iar după cum spune Vasile Todosia, mai multă forță de muncă locală urmează să fie adusă în fermă.

Ferma piscicolă de la Oașa, mai spune el, se adresează consumatorului de pește și viitorului consumator de păstrăv. „Cu toții știm că până la Revoluție, pentru români păstrăvul a însemnat un deliciu, care era foarte greu de accesat. Atunci, produceam undeva la 400 de tone, acum am ajuns la 4.000, iar prin ferma piscicolă de la Oașa vom ajunge, în următorii ani, la 5.000 de tone de păstrăv produse anual în România.”

Parteneriat exclusiv

Din Munții Șureanu, direct din lacul Oașa, păstrăvul va pleca în toată țara, dar se va comercializa exclusiv în magazinele Carrefour din România. Printre produsele pe care clienții le vor regăsi pe rafturile magazinelor se numără păstrăvul curcubeu eviscerat pe gheață și păstrăvul somonat pe gheață.

Colaborarea cu fermierii de la Oașa este una de lungă durată pentru Carrefour, care dezvoltă cu același furnizor și proiectul Filiera Calității – păstrăvul eviscerat Zăganu. „Parteneriatele Carrefour de peste 20 ani cu fermierii României au dus la o dezvoltare continuă a segmentului de carne românească, acoperind astăzi peste 90% din gamă cu produse dezvoltate local. În ceea ce privește parteneriatul cu cooperativa Păstrăvul din Țara Ta, suplimentarea ofertei de produse furnizate de aceasta, pe lângă păstrăvul Zăganu, reprezintă un pas deosebit de important pentru noi, cu impact strategic în planurile noastre privind tranziția alimentară”, a spus Julien Munch, CEO, Carrefour România.

În prezent, aproximativ 100 de furnizori români livrează către Carrefour carne de origine românească, dintre care peste 25 livrează pește și alți 40 livrează carne de porc, vită, oaie, pasăre și iepure.

Proiectul de la Oașa este la început, însă Vasile Todosia este optimist atunci când se gândește la viitorul fermei piscicole care va începe producția anul acesta. „Sper să producem atât de mult pește și să îl aducem la un nivel cât mai ridicat astfel încât, în câțiva ani, toată lumea să vorbească despre Oașa și să vină să cumpere pește de aici. Va fi cea mai mare satisfacție – e normal, sunt importanți și banii, la fel și felicitările oamenilor, dar satisfacția mea cea mai mare ca om este să văd un lucru realizat, de care oamenii să se bucure”, a conchis proprietarul fermei.