Cum a reușit Trump să anuleze, în câteva secunde, zeci de ani de negocieri

Cu o simplă semnătură, miliardarul-devenit-președinte Trump a reușit să distrugă zeci de ani de negocieri între Statele Unite și partenerii săi. Comerțul liber, un ideal pentru state precum Japonia sau Australia, a dispărut odată cu venirea sa la putere.

„Am realizat ceva excelent pentru oamenii care muncesc în Statele Unite“, a declarat Trump după semnarea decretului. Sigur pe el, noul președinte nu a vrut să discute despre alte posibile parteneriate sau renegocierea celor existente, așa cum este NAFTA (Tratatul de liber comerț în America de Nord – n.red.); a preferat să se bucure de victoria lui, ignorând apelul în favoarea Acordului de Parteneriat Transpacific (TPP) formulat de companii precum Nike sau Wal-Mart.

„Decenii de-a rândul am îmbogățit industrii străine în loc să avem grijă de ale noastre“, a spus Donald Trump. „Am plătit pentru armatele altora și am apărat granițele altora, refuzând în același timp să le protejăm pe ale noastre. Și am cheltuit miliarde de dolari în străinătate, în timp ce infrastructura Americii s-a degradat.“

Acordul de parteneriat transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în februarie 2016, economiile combinate ale acestora reprezentând 40% din economia globală. Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile și Peru. Tratatul are menirea de a întări relațiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, așadar, pentru a crea o piață unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populație de 800 de milioane de persoane – aproape dublu față de populația Uniunii Europene. „Nu cred că am mai avut un președinte care să fie inițiator al protecționismului“, remarcă Dan Ikenson, director al unui centru de studii al politicilor comerciale. „Comerțul Statelor Unite s-a îndreptat, în ultimii 80 de ani, către liberalizare și internaționalizare.“

Chiar și membri ai Partidului Republican și-au arătat neîncrederea față de deciziile lui Trump; John McCain, fost candidat pentru fotoliul de președinte, consideră că abandonarea TPP este un lucru greșit. „Mergând înainte, este imperativ ca America să aibă o agendă comercială pozitivă în zona Asia-Pacific, pentru că asta va ține companiile americane la un nivel competitiv în regiunea cu cea mai rapidă creștere economică din lume.“

Asociația Națională a Producătorilor de Carne de Vită din S.U.A., care reprezintă interesele a peste 230.000 de fermieri, a anunțat recent că dispariția TPP ar putea costa în jur de 400.000 de dolari zilnic. Dacă s-ar ajunge și la anularea NAFTA, prețul cărnii de vită ar crește atât de mult încât cea importată ar fi mai ieftină. „TPP și NAFTA au fost pentru mult timp sacii de box ai clasei politice, dar în realitate comerțul exterior a reprezentat una dintre cele mai de succes povești din istoria Americii“, a transmis grupul. Cifrele dau dreptate fermierilor: de la intrarea în vigoare a NAFTA, în 1993, exportul de produse agricole s-a dublat.

Principalele victime ale dispariției TPP vor fi însă marii producători; Mark Parker, CEO-ul Nike, a declarat anul trecut că acordul va ajuta la crearea locurilor de muncă. Argumentul său este unul pertinent: Nike produce în jur de 40% din încălțăminte în Vietnam, stat care a aderat la TPP. Astfel, economiile obținute ca urmare a scăderii taxelor vamale ar fi reprezentat investiții în unități din Statele Unite, iar asta ar fi dus la angajări în aceste noi unități.

Aldo Group, producător canadian de încălțăminte, și-a mutat unitățile de producție din China în Vietnam, încercând să speculeze avantajele acordului de parteneriat transpacific. „Suntem dezamăgiți, cel puțin pe termen scurt, pentru că vorbeam de o eliminare a taxelor care ajung la aproape 18%“, a spuns Bryan Eshelman, COO-ul companiei.

Premierul nipon Shinzo Abe declara, la sfârșitul anului 2016, că un TPP fără Statele Unite și cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens“. Cu toate acestea, alte state precum Noua Zeelandă sau Mexic par dispuse să arunce mingea în curtea chinezilor. Dar lucrurile se complică și mai mult: structura ar trebui schimbată radical, pentru că în cea actuală sunt implicate state aflate deja în conflict cu China, așa cum este cazul Vietnamului sau al disputelor teritoriale din Marea Chinei de Sud. „Nu există claritate în ceea ce privește noul guvern american și planurile sale legate de domeniul economic sau acorduri comerciale“, a declarat Eric Schweitzer, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei. Poziția sa reflectă sentimentelor celor mai mulți lideri europeni; confruntați pe de-o parte cu Brexitul, ei trebuie acum să regândească și strategia comercială față de Statele Unite. Nu că Trump ar fi anunțat vreo schimbare în această direcție, dar noua administrație de la Washington pare a fi una imprevizibilă.

Germania va avea nevoie de o nouă strategie economică, orientată spre Asia, în cazul în care administrația Donald Trump va iniția un război comercial cu China, a declarat și vicecancelarul Sigmar Gabriel, criticând abordarea protecționistă a președintelui Donald Trump. „Cred că trebuie să ne pregătim pentru un parcurs dur“, a afirmat Sigmar Gabriel într-un interviu acordat postului ZDF. În opinia liderului Partidului Social-Democrat (SPD), victoria electorală a lui Donald Trump este rezultatul „radicalizării negative“. Întrebat despre avertismentele lansate de Donald Trump, inclusiv privind impunerea unor taxe vamale mari companiilor care fabrică autovehicule în Mexic și le vând în SUA, Sigmar Gabriel, care este și ministru al economiei și energiei, a precizat: „Cred că vorbește extrem de serios. În discursul inaugural am auzit o serie de tonuri naționaliste. Germania și UE trebuie să rămână unite și să își apere interesele. Dacă Statele Unite vor iniția un război comercial cu China și cu toată Asia, noi, ca europeni și germani, suntem parteneri comerciali corecți. Europa și Germania au nevoie de o strategie orientată spre Asia și China, avem noi oportunități. Nu trebuie să fim obedienți sau să ne temem“, a mai spus el.

Donald Trump are posibilitatea, așadar, de a duce comerțul internațional într-o zonă a incertitudinii și a dezacordurilor. Poate consilierii săi îl vor face să înțeleagă consecințele; poate că reacția Chinei va fi suficientă pentru a-l face să-și regândească strategia. Momentan, toate butoanele sunt la Trump, iar el e singurul care poate decide pe care să apese mai întâi.