Cum a preluat România guvernul Boc, ce și-a propus să facă și ce a făcut în realitate

Așa arată tabloul macro pentru cei mai bine de trei ani de guvernare Boc.

Însă, reformele promise și inițiate sunt departe de a fi înscrise la categoria “realizări”.

Guvernul Boc a încercat să facă reforma pensiilor, însă datele au arătat o creștere a cheltuielilor cu pensiile speciale. Reforma sistemului de pensii a majorat cele 159.000 de pensii speciale ale polițiștilor, militarilor și lucrătorilor din serviciile secrete în loc să le reducă, așa cum și-a asumat Guvernul. Niciun oficial nu a explicat de ce reforma despre care s-a spus că va aduce economii a ajuns să coste mai mult statul. Consiliul Fiscal – autoritate care sprijină Guvernul în procesul de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare și a cărui opinie este obligatorie la aprobarea bugetului sau la rectificări – a arătat că aceste pensii au crescut, în medie, cu 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei/lună, efortul suplimentar fiind de 1 mld. lei. Această creștere explică în parte și adâncirea deficitului fondului de pensii.

În planul asistenței sociale nu există încă o bază de date centralizată. Agen­ția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Prestații Sociale și Casa de Pensii – nu comunică în niciun fel. Deciziile de restructurare ale guvernului Boc s-au luat de doi ani încoace fără să se știe exact câți salariați există (și implicit, de câți este nevoie în administrația publică), câți plătitori de contribuții sociale și câți dintre aceștia lucrează cu contracte de muncă sau chiar câți șomeri au existat la un moment dat în economie.

Guvernul Boc a încercat și reforma salarizării. Însă, schimbarea sistemului de salarizare în sistemul public nu a așezat toate salariile din sistem pe o scară ierarhică. Nu există suficientă transparență și un control al salariilor.

Cititi mai multe pe www.zf.ro