Cum a pornit vinul moldovenesc să cucerească lumea

El povestește pentru Business Magazin de unde a început pasiunea sa pentru vin, cum a intrat în afaceri, cum a depășit cele mai grele momente – de pildă când vinurile pe care le avea la vânzare în Rusia au fost distruse –, dar și cum a ajuns la afaceri de 106,8 milioane lei în 2016 și a construit branduri ca Purcari, Bostavan și Ceptura.

„Cred că pot spune că sunt un om fericit, care a reușit să transforme un hobby – pentru că vinul este un hobby – într-o afacere care a ajuns deja la o valoare mare, la recunoaștere internațională. Cred că este o descriere scurtă și adevărată”, spune Victor Bostan, CEO al Grupului Purcari, care deține cramele Purcari și Bostavan din Republica Moldova și Crama Ceptura din România. Companiile exportă circa 40% din producția de vin din ambele țări în mai bine de 30 de state din întreaga lume, precum Polonia, Cehia, Slovacia, țările baltice, Scandinavia, China, Coreea de Sud, Marea Britanie, Statele Unite sau Canada.

După absolvirea școlii, el a urmat cursurile Institutului Politehnic din Chișinău, specializându-se în tehnologia vinului; după absolvire, a mers ca oenolog la o vinărie într-un oraș din apropierea satului natal, Cărpineni, din Republica Moldova. „De la frontiera Albița sunt vreo 10 kilometri până acolo”, povestește Bostan, care are acum 57 de ani. La acea vinărie a lucrat ca oenolog principal timp de 10 ani. „Vinăria era una dintre cele mai importante din zona asta, era chiar în top 5 sau top 10 vinării din toată Moldova ca performanță”, povestește el. „Aici m-am format ca oenolog, au fost două persoane importante de la care am învățat foarte mult.”

Pasiunea pentru vin a venit dinaintea facultății, povestește el, transmisă de părinții săi. „Bunicul a fost cel care le-a transmis-o lor, el a fost un mare proprietar de plantații de vie în satul natal pe vremea când Basarabia era în componența României. Bunicul producea la nivel industrial – nu doar pentru el – iar vinul mergea la Huși, în piața cea mare, unde veneau comercianți și achiziționau an de an cantități importante. Pasiunea pentru vin mi-a transmis-o mama, chiar dacă în perioada sovietică ei nu mai puteau fi proprietari de terenuri de vie. Pe lângă casă aveau însă 15 ari de vie (1.500 de metri pătrați – n.red.) și făceau cel mai bun vin din sat.”

An de an, părinții săi vindeau 500 de litri de vin la piața centrală din sat; erau printre puținii care aveau plantație cu soiuri europene – Aligoté, Muscat și Fetească. „Satul în care m-am născut e unul foarte mare, cu aproximativ 15.000 de oameni, și devenea piață regională unde veneau oameni și din alte sate pentru a-și cumpăra cele necesare. Soiurile se amestecau și ieșea un vin foarte aromat, foarte ușor de servit, era ceva excepțional.”

Pe calea antreprenoriatului

În 1992 Uniunea Sovietică s-a fărâmițat, „au început privatizările, afacerile particulare”, iar la începutul lui 1993 Victor Bostan a plecat de la vinăria pentru care lucra. A activat câțiva ani în cadrul unei asociații ce reunea producători de struguri și vinării independente, iar în 1996 a decis să o ia pe calea antreprenoriatului. „Am cumpărat o gospodărie agricolă cu vinărie, Larga-Vin, unde produceam vin și îl exportam; la acel moment, principala piață era Rusia.”

A luat credite, povestește chiar el, pentru a cumpăra vinăria din sudul Moldovei, nu departe de Cahul, în Larga. „Era o vinărie foarte mare, dar la momentul când am cumpărat-o era într-o stare deplorabilă, nu mai avea activitate de ani de zile. A fost nevoie de investiții mari ca să pornim linii de îmbuteliere, pentru că făcuse doar vinificație primară – am reutilat toate procesele, le-am pus la punct și foarte rapid am pornit producția.”

În 1998 a venit criza financiară în Rusia și țările asiatice, iar rubla s-a devalorizat peste noapte. „De la 1 dolar 6 ruble, a ajuns peste noapte 1 dolar 21 de ruble”, povestește Bostan. „Evident că asta a reprezentat o provocare foarte mare pentru noi, pentru că aveam deja la Moscova un birou de vânzări cu angajați, iar încasările se făceau în ruble. În Republica Moldova devalorizarea s-a petrecut ceva mai lent, iar producția a devenit foarte complicată din cauza diferenței dintre rublă și leul moldovenesc.”

A fost nevoit să caute alte variante, așa că a mers în regiunea Krasnodar, din Rusia, care este cea mai valoroasă regiune viticolă, cu aproximativ 50.000 de hectare de viță de vie. În 1999 a cumpărat o vinărie în apropierea orașului Anapa, Kuban Vino, iar aceasta a parcurs un proces similar de reconstrucție și renovare ca și vinăria din sudul Moldovei. „În 8-9 luni am refăcut totul și am relansat-o ca producător de vin îmbuteliat; pe parcursul a doi-trei ani am reușit să transformăm vinăria în liderul pieței naționale din Rusia, cu vânzări în toată țara și cu o distribuție foarte bine pusă la punct.”

La finalul lui 2002 a apărut ocazia de a vinde compania către grupul rus Ariant, din regiunea Ural, ce deținea și combinatul metalurgic din Celeabinsk. „Ei au continuat să dezvolte afacerea și sunt și acum pe prima poziție în Rusia. După ce au cumpărat de la mine, au mai preluat alte două vinării în regiune, au luat și gospodăriile care produceau struguri și s-au transformat în cel mai mare grup viticol din Rusia, producând aproximativ 100 de milioane de sticle pe an. Eu am vândut vinăria când produceam peste 15 milioane de sticle”, spune Bostan.