Cum a întors din drum ministerul lui Ioan Rus invalidarea referendumului

USL a atacat pe mai multe fronturi contradictorii între ele: au contestat cvorumul de prezență la vot, ba pe motiv că ar fi neconstituțional (deși tocmai fusese declarat ca atare de CCR și susținut de cele două legi ale USL în virtutea cărora a fost organizat referendumul), ba pe motiv că ar fi fost introdus după declanșarea suspendării (deși referendumul a fost organizat deja după legile USL care includ și prevederea cvorumului). În plus, au contestat atât boicotul declarat de PDL ca să nu se poată realiza cvorumul (deși boicotul era perfect legal), cât și numărul de alegători din listele electorale, considerat prea mare pentru a permite realizarea cvorumului (argumentul adus fiind datele INS, din care însă nu se poate deduce niciodată corpul electoral).

În tabăra președintelui suspendat, boicotul a fost inițial justificat prin suspiciuni de “pre-fraudare” cu 10% a referendumului de către USL și prin teoria că nu trebuie ca alegătorii să participe la o lovitură de stat, însă după 29 iunie a apărut perspectiva ca referendumul să fie invalidat din lipsă de cvorum, astfel încât acuzațiile de fraudă s-au stins de la sine, lăsând astfel în ofsaid boicotul ca simplă tactică electorală. Abia târziu, când CCR a decis amânarea pentru 12 septembrie a verdictului privind rezultatul referendumului, PDL și-a adus aminte că inițial vorbise de fraudă și a început atacul pe acest front.

Celor de la USL le-a răspuns Curtea Constituțională, admițându-le numai contestația referitoare la listele electorale centralizate de la primării, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că acestea “nu reflectă structura și dimensiunea corpului electoral actual”, iar MAI a susținut că nu poate garanta corectitudinea listelor pe care el însuși le actualizase public și după care s-a desfășurat referendumul (mai exact, față de alegerile locale din iunie, când pe liste erau 18.315.880 de alegători, actualizarea MAI din în 10 iulie număra 18.308.612, cea din 24 iulie 18.292.514, iar pe lista finală de la BEC rămăseseră 18.292.464 de alegători).

Celor de la PDL, în schimb, le-a răspuns Parchetul de pe lângă ICCJ, care a preluat prompt de la BEC procesele verbale privind listele electorale de la referendum, pentru a examina cele câteva zeci de sesizări de fraudă electorală primite.