Home Actualitate Cum a evoluat prețul petrolului în două...
Actualitate

Cum a evoluat prețul petrolului în două momente istorice: invazia Rusiei asupra Ucrainei din 2022 și atacarea Iranului de către SUA și Israel din acest moment?

La stația Petrom Intercon­tinental de pe strada Tudor Arghezi, un litru de motorină standard ajusese ieri la 8,43 de lei, cu 15 bani peste prețul afișat marți, iar un litru de benzină se co­mer­cializa cu 8,13 lei, tot un salt de 15 bani pe litru, arată datele de pe Monitorul Prețurilor. Creșterile vin în urma războiului din Iran.

♦ În 2022, când Rusia a invadat Ucraina, economiile își reveneau din șocul pandemiei, lucru care se vedea și în consumul de energie ♦ La momentul invaziei, barilul era deja la 100 de dolari, în două săptămâni a escaladat la peste 130 de dolari ♦ În iunie 2022, motorina din România spărsese pragul de 9 lei pe litru, un salt colosal de peste 34% față de februarie ♦ Acum, petrolul este din abundență, iar scumpirile nu au fost la fel de violente în urma atacului Iranului în comparație cu escaladarea din 2022. Durata conflictului din Iran va determina dimensiunea impactului în piețele de energie globale ♦ Care sunt diferențele dintre cele două momente majore, 2022 și acum?

La stația Petrom Intercon­tinental de pe strada Tudor Arghezi, un litru de motorină standard ajusese ieri la 8,43 de lei, cu 15 bani peste prețul afișat marți, iar un litru de benzină se co­mer­cializa cu 8,13 lei, tot un salt de 15 bani pe litru, arată datele de pe Monitorul Prețurilor. Creșterile vin în urma războiului din Iran.

Barilul de petrol se tranzacționa ieri cu 83 de dolari, în creștere cu circa 2%. Ali­mentarea cererii interne de motorină are potențialul de a deveni o problemă în contextul războiului din Iran. În total, România are un consum de carburanți de circa 8 milioane de tone din care 5,5-6 milioane de tone reprezintă consumul de motorină. Dacă în cazul benzinei cererea este acoperită integral din producția internă datorită structurii capacităților de rafinare, la motorină România este puternic dependentă de importuri. Datele furnizate de INS arată că anul trecut România a importat peste 2 milioane de tone de motorină, lucru care echivalează cu aproape 40% din consumul național.

Potrivit datelor preliminare pentru 2025, 32,5% din importurile de motorină au venit din Turcia. Pe locul doi sunt importurile de motorină din Arabia Saudită, cu un procent de 21,5%. Locul trei este ocupat de importurile de motorină din India, cu o pondere de 18,6%. Importurile de motorină din Arabia Saudită devin o vulnerabilitate în contextul în care livrările prin strâmtoarea Ormuz sunt oprite pe fondul atacului americano-israelian asupra Iranului. În consumul total de motorină, ponderea lor este practic de 8%.

Ceea ce se întâmplă acum pe piețele globale de energie amintește de februarie 2022 când invazia Rusiei asupra Ucrainei a creat un impact colosal asupra cotațiilor internaționale.

„Acum patru ani, Rusia a atacat Ucraina, iar prețul petro­lului a crescut cu 50% în câteva săptămâni, depășind 100 de dolari pe baril. Prețul benzinei a crescut rapid de la aproximativ 3,50 dolari la 5 dolari pe galon. Războiul respectiv a pus în pericol 3 milioane de barili pe zi de țiței rusesc. Războiul cu Iranul a oprit aproape instantaneu fluxul de 20 de milioane de barili de petrol din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, prețul petrolului a crescut cu doar 6% luni, iar prețul benzinei nu se așteaptă să se apropie de 5 dolari pe galon în viitorul apropiat. Marți, petrolul a crescut cu încă 7%, ajungând la aproximativ 76 de dolari pe baril, iar benzina a crescut cu 11 cenți, ajungând la 3,11 dolari pe galon. Ce s-a schimbat?“, scrie CNN.

Deși președintele Donald Trump a sugerat că războiul poate continua pe o perioadă nedeterminată, realitatea politică de acasă l-ar putea face să reconsidere acest lucru.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a dat de înțeles luni dimineață că conflictul va fi de scurtă durată, ceea ce a determinat scăderea prețurilor futures ale petrolului față de maximele înregistrate anterior. „Nu este Irak. Nu va fi un conflict fără sfârșit“, a declarat Hegseth de la Pentagon. „Este exact opusul.“ Față de 2022, de data aceasta petrolul este în abundență, scrie CNN.

Pe atunci, cererea de energie creștea rapid pe măsură ce economia ieșea din pandemie. Țările OPECĂ au crescut producția peste 2025, contribuind la un exces de ofertă. Excesul de țiței este motivul pentru care West Texas Intermediate, prețul de referință pentru țițeiul american, se tranzacționa în siguranță sub

60 de dolari pe baril până de curând. Luni, țițeiul a închis la peste 70 de dolari pe baril pentru prima dată de la sfârșitul lunii iulie, se mai arată în articolul CNN.

„Există o cantitate mare de țiței pe piață“, a declarat Tom Kloza, analist independent în domeniul petrolier și consilier al Gulf Oil. „Există mai mult țiței decât cererea pentru acesta.“

Dar o prelungire a conflictului ridică probleme majore. CNN mai scrie că deși piața pariază în prezent împotriva unui scenariu care ar putea imita șocul prețurilor petrolului și benzinei din 2022, prețurile ar putea totuși să crească. În multe privințe, războiul cu Iranul prezintă riscuri mai mari pentru piața petrolului decât războiul Rusiei cu Ucraina, când conflictul a început în 2022. Iranul este un producător mai mic decât Rusia.

Însă aliații SUA producători de petrol din regiune au fost și ei ținta unor atacuri asupra infrastructurii proprii, inclusiv membri cheie ai OPEC precum Kuweit și Qatar, precum și Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună