Cum a eșuat Macronomics, strategia economică a lui Emmanuel Macron, și cum terapia de șoc propusă de premierul Michel Barnier ar putea adânci și mai mult Franța în criză

Când Emmanuel Macron a venit la putere în 2017, toți se așteptau ca fostul bancher Rothschild prie­tenos cu mediul de business să transforme Franța într-o destina­ție majoră de investiții la nivel mondial prin reducerea cheltuielilor publice și taxe mai mici. Șapte ani mai târziu, acesta este acuzat că a ruinat finanțele Franței, scrie Politico.

Ajustarea-șoc recentă a bugetului țării, ce presupune majorări de taxe de 19,4 miliarde de euro și reduceri de cheltuieli de 41,3 miliarde de euro, este un semn clar că gestionarea banilor în Franța a deraiat sub supravegherea lui Macron.

Opozanți și aliați deopotrivă îl atacă acum pe președintele francez. Deficitul public al Franței este de așteptat să atingă 6,1% din PIB în acest an, de la 2,6% în 2017.

Edouard Philippe, premier în primul mandat al lui Macron, acuză guvernul pre­cedent de ascunderea adevărului de public și de UE cu privire la ni­velul uriaș al datoriei Franței. Economiști și autorități independente cum ar fi banca centrală și curtea auditorilor din Franța pun de asemenea sub semnul întrebării rețeta economică a lui Macron, caracterizată de o com­binație de reduceri de taxe pentru com­panii și bogați și subvenții generoase pentru companii.

Planul economic al lui Macron părea să dea roade înaintea pandemiei de coronavirus. Însă luna de miere s-a terminat odată cu pandemia și criza energiei. Când criza s-a mai temperat, guvernul a avut dificultăți în a-și regla finanțele publice, ezitând să aplice orice reduceri de cheltuieli sau majorări de taxe masive care l-ar fi putut face pe Macron nepopular în UE și la alegerile naționale din această vară.

Până la bugetul anunțat săptămâna trecută, majorarea taxelor fusese un tabu pentru un președinte renumit pentru reducerea lor. Macron a implementat reduceri de taxe majore pentru companii, iar curtea auditorilor a arătat că chiar acele reduceri au fost parte a problemelor Franței.

Raționamentul lui Macron a fost că taxele mai mici pe companii vor impulsiona activita­tea economică, generând în schimb venituri fis­cale mai mari în vistieria statului. „În principiu, strategia nu a fost una rea. Dar nu a funcțio­nat“, arată economistul Jean-Pisany Ferry, cel care a făurit programul economic al lui Macron.

Acum, noul guvern condus de premierul Michel Barnier se confruntă cu o severă criză bugetară. Către finalul săptămânii trecute, acesta a anunțat un buget detaliat pe 2025 me­nit să reducă puternic deficitul țării, cu măsuri de reduceri de cheltuieli și majorări de taxe care vor afecta majoritar marile companii și gospodăriile avute.

Măsurile ar trebui, spun oficialii francezi, să reducă deficitul țării la 5% din PIB anul trecut, primul pas din angajamentul lui Barnier de a aduce deficitul sub 3% din PIB până în 2029. Ofi­cialii au dat asigurări că noile taxe și re­duceri de cheltuieli nu vor afecta gospodăriile din clasa mijlocie și nici nu vor sufoca creșterea economică.

Propunerile includ taxe mai mari pentru cei mai bogați 0,3% dintre contribuabilii francezi. Se estimează că vor fi afectate aproximativ 65.000 de gospodării. Însă chiar și cei care nu sunt vizați direct de noile taxe speciale ar putea resimți impactul noilor măsuri.

Guvernul propune de exemplu reducerea cu 3,8 miliarde de euro a cheltuielilor în sănă­tate și amânarea ajustării pensiilor la inflație până în iulie. Noile taxe pe biletele de avion și autovehiculele poluante vor fi trecute probabil mai departe către consumatori.

În pofida predicțiilor încrezătoare ale gu­vernului, Înaltul Consiliu pentru Finanțe Publice, un organism independent, avertizează că strategia dezvăluită recent este „fragilă“ și exagerat de optimistă.

Mediul de business este îngrijorat că pla­nurile agresive ale guvernului ar putea obstruc­ționa de asemenea creșterea economiei, în special o majorare a taxei corporate care va afecta aproximativ 440 de companii cu cifre de afaceri de peste 1 miliard de euro.

Guvernul lui Barnier amână de asemenea mai multe reduceri de taxe pentru companii, majorează o taxă existentă pe producția de electricitate și introduce o taxă nouă pe răscumpărările de acțiuni.

Fabrice Le-Sache, vicepreședinte al puternicului grup de lobby MEDEF este de acord că firmele ar trebui să contribuie la eforturile bugetare ale Franței, însă se declară îngrijorat că majorările de taxe ar putea deveni permanente.

Un alt risc legat de noul pachet de măsuri privește un posibil exod în masă al bogaților din Franța. Planul lui Barnier de a majora taxele pentru cei bogați i-ar putea determina pe mulți să se mute din Franța și pe unii dintre cei care se gândeau să se stabilească acolo să-și anuleze planurile, avertizează consilieri pe avuție și taxe, potrivit Bloomberg.

Chiar și cu un deficit mai mic, Franța va fi nevoită să vândă obligațiuni de 300 miliarde de euro, un nivel record, pentru a se finanța anul viitor. Costul serviciului muntelui de datorii al țării este așteptat să urce la 54,9 miliarde de euro, arată estimările ministerului francez al finanțelor.