Cum a devenit Polonia campionul european la creștere economică: fonduri europene, cheltuieli guvernamentale și consumul gospodăriilor impulsionat de salariile mai mari

Economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a accelerat atât de mult în trimestrul doi, încât a ajuns campioana Uniunii Europene la creștere. Analiștii, luați prin surprindere de mărimea saltu­lui, cred că performanța se dato­rea­ză în principal relansării consu­mului, odată cu majorarea sem­nificativă a salariilor, de­oa­rece investițiile și exportu­rile au fost slabe.

Presa autohtonă este în­cântată că Polonia a lăsat mult în urmă Germania, forța domi­nantă prin mărime din Europa, la avans economic, dar îndeamnă și la prudență pentru că această performanță vi­ne la pachet cu dezmorțirea inflației. Guver­nul nu este mulțumit și acuză partidul care a con­dus guvernul anterior că frânează economia.

PIB-ul polonez a accelerat de la 2% în primul trimestru la 3,2% în trimestrul doi față de aceeași perioadă a anului trecut. Avansul a fost de 1,5% comparativ cu trimestrul anterior, arată datele preliminare ale biroului de statistică al Poloniei. Rezultatele sunt mai bune decât s-au așteptat analiștii. Conform cifrelor Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, avansul anualizat a fost de 4%, ceea ce pune Polonia în fruntea clasamentului UE.

Dintre economiile mari, doar Spania se apropie, cu o creștere de 2,9%. Spre compara­ție, saltul mediu din UE a fost de doar 0,8%, în timp ce Germania, o economie orientată spre exporturi și de care sunt legate toate econo­miile est-europene, a scăzut cu 0,1%. Pentru că datele statistice poloneze sunt preliminare, nu există o radiografie oficială a creșterii, însă analiștii sunt de acord că la baza ei stau chel­tuielile pentru consum, impulsionate de sala­riile cu 11% mai mari față de cum erau în urmă cu un an.

De asemenea, și activitatea din servicii a fost bună. Economiștii de la ING apreciază că un motor de creștere au fost și cheltuielile guvernamentale, adică politica bugetară laxă. Un aport deloc neglijabil s-ar putea să fi adus încasarea unei îndelung așteptate prime tranșe de 6,3 miliarde euro din fondurile europene de recuperare, cheltuită de guvern pe servicii. Banii au impulsionat probabil consumul în ansamblu. La minusuri, analiștii de la ING au identificat scăderea investițiilor și companiile care transferă în străinătate profiturile realizate în Polonia în loc să finanțeze cu ele creșterea operațiunilor în țară. Totodată, activitatea din construcții și exporturile nu și-au revenit.

Însă la exporturi s-a observat o schimbare. Germania este în continuare principala desti­nație pentru bunurile poloneze, cu o pondere de 27% în total în primele șase luni ale anului. Dar în aceeași perioadă a anului trecut cota era de 28%. În schimb, Franța a luat locul Cehiei și a devenit a doua destinație pentru exporturi, dar nu pentru că a crescut cota economiei franceze, în continuare la 6,3%, ci pentru că Cehia s-a retras de la 15% la 6,2%. Schimbarea s-ar putea datora faptului că economia germană s-a anemiat atât de mult încât este considerată bolnavul Europei.

Iar Cehia, cea mai matură economie est-europeană, dar în stagnare, este descrisă ca fiind bolnavul Europei de Est. Dependența de Germania, mai ales la nivelul industriei, a acționat ca frână pentru toate economiile est-europene. Ungaria este cel mai bun exemplu. În Polonia, revenirea a fost frânată și de dobânzile menținute la nivel ridicat de banca centrală, al cărei guvernator este aliat și prieten cu liderul partidului PiS care a condus fosta guvernare. Spre deosebire de celelalte bănci centrale est-europene, cea poloneză s-a ferit să reducă dobânzile anul acesta, justificând inacțiunea prin îngrijorarea că va reveni inflația. „Datele macroeconomice mai bune decât s-a anticipat vor da probabil apă la moară băncii centrale, care spune că dobânzile nu pot fi modificate“, a declarat pentru Bloomberg Monika Kurtek, economist la Bank Pocztowy. „Cel mai important factor pentru instituție va fi inflația, care tocmai s-a deplasat spre limita superioară a intervalului de toleranță și va rămâne acolo probabil până cel puțin la finalul anului.“ Premierul Donald Tusk a dat vina pentru creșterea economică lentă pe politica monetară „restrictivă“ a guvernatorului Adam Glapinski, care a declarat luna trecută că relaxarea, adică o nouă rundă de reduceri de dobânzi, ar putea fi întârziată până în 2026. Nu toți colegii săi sunt de acord cu el și unii îi contestă afirmațiile. Banca centrală, sub Glapinski, a efectuat două reduceri de dobânzi agresive chiar înainte de alegerile generale din toamnă, pierdute de PiS, chiar dacă au existat avertismente că în felul acesta este impusionată inflația. Indicatorul a oscilat anul acesta între limitele de toleranță ale băncii centrale înainte de a accelera la 4,2% în iulie. Ministrul de finanțe Andrzej Domanski s-a arătat îngrijorat că, deși economie a prins viteză, creșterea are „atât de puține motoare“. Mai mulți exportatori au dat semne de slăbiciune. Exporturile de bunuri ale Poloniei au scăzut cu 6% în iunie, în ritm anualizat, potrivit celor mai recente date. În aceeași lună, importurile totale ale Germaniei s-au diminuat cu 6,3%.