Cum a construit o tânără din Slatina o afacere profitabilă, într-un domeniu legat de cea mai arzătoare problemă a planetei

100 Cele mai puternice femei din business. Diana Cîtu, CEO, RECICLAD’OR 

Număr de angajați:  40

Biografie:
Odată cu venirea la București pentru a urma cursurile ASE-ului, a început să și muncească. De la vârsta de 18 ani spune că a înțeles ceee ce înseamnă răspunderea pentru acțiunile proprii și „pot spune că am simțit pe propria-mi piele grija zilei de mâine”. În timpul studiilor, protejarea mediului înconjurător, politicile de sustenabilitate și economie circulară au devenit preocuparea sa principală, astfel că s-a specializat în această direcție și a înființat prima companie în acest domeniu în urmă cu opt ani.

► Acum 20 de ani vedeam lumea cu ochii speranței pe care în special vârsta adolescenței (împlinisem 16 ani în 2004) poate să ți-o ofere. Odată cu studiile universitare am înțeles că idealismul pe care cu prisosință îl stăpâneam, dacă nu este dublat de muncă asiduă, seriozitate și o bună planificare, nu este suficient pentru a obține succesul. Am început să muncesc chiar din timpul facultății și, deși atunci mi se părea greu, acum observ cât de util îmi este în ceea ce fac astăzi. 

► Realitatea a coincis cu gândurile de acum 17-20 de ani doar în ceea ce privește dorința de a urca profesional, de a obține succesul. Parcursul nu a fost unul liniar, a avut suișuri și coborâșuri, a presupus chiar și schimbări de activitate, însă rezultatul final (cel puțin până astăzi…) este în concordanță cu așteptările inițiale. Parcursul meu profesional mi-a demonstrat practic ceea ce știam teoretic, și anume că „adaptarea la mediu este un factor important al evoluției societății”. Neprevăzutul există, schimbarea este inevitabilă. Este important să nu cedăm, să nu scădem turația motorului și să gestionăm rațional și eficient momentele de încercare inevitabile oricărui parcurs profesional.

► Domeniul în care activez este unul căruia i se aplică acest raționament și, mai mult decât atât, este poate cel mai discutat și analizat la nivel mondial. Pentru că, înainte de orice, dacă nu avem un mediu în care să trăim, să ne desfășurăm în siguranță activitățile, tot restul dispare. Așa că pot spune cu tărie că în acest domeniu se aplică totul sau nimic.  De la primul cazan cu aburi (1698), ce a marcat istoric începutul revoluției industriale, și până la supraaglomerarea de fabrici, uzine, avioane, mașini etc. de astăzi care poluează și distrug, în multe cazuri ireversibil, mediul înconjurător, pare că a fost doar un pas. Acum știm cu siguranță că dacă nu luăm urgent măsuri la nivel mondial pentru a reduce poluarea și a opri degradarea mediului în care trăim, „mâine” nu va mai exista.