Cum a ajuns un produs făcut într-o mică fabrică din Berceni să fie prezent în barurile și terasele din toate orașele mari ale României
Am visat cu toții la o bere băută pe terasă luni în șir, în care priveam de la fereastră ușile închise ale barurilor și ale restaurantelor.
Acum că terasele și-au redeschis brațele virtuale și că revenirea la viață a adus cu sine un trend de susținere a micilor – sau marilor – producători locali de… orice, am adunat câteva dintre poveștile brandurilor autohtone de bere. La fel ca licoarea, începuturile în business au avut și ele câte o tentă amăruie, că nimic nu e doar lapte și miere în afaceri. Dar au rezistat tulburărilor, iar azi le regăsim în meniuri, pregătite să ni se așeze pe masă.
Cristian Dorobănțescu s-a asociat cu alți trei prieteni – Dan Stratulat, Bogdan Sturza și Alexandru Platon – în urmă cu mai bine de patru ani pentru a pune împreună bazele Perfektum, un brand de bere artizanală, produsă într-o mică fabrică din Berceni. Au fost niște novici pe această piață care a cunoscut o dezvoltare fulminantă și, povestea Cristian Dorobănțescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, au mers pe o cale nebătătorită.
Au recuperat echipamente de la fabrici de lapte, au făcut altele de la zero, au tăiat, au sudat, au legat și în final a rezultat fabrica.Atelierul se află într-un spațiu închiriat de pe o fostă platformă industrială din zona de sud a Capitalei, iar prima șarjă de bere a numărat 800 de sticle care au ajuns în câteva baruri din București.„Fără tone de entuziasm și pasiune, nopți nedormite și suportul familiilor, cred că nu reușeam să scoatem nici prima sticlă până acum”, spune Cristian Dorobănțescu.
Berea Perfektum se găsește în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în București, dar și în restul țării, în orașe ca Sibiu, Iași, Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Brașov, Constanța sau Sfântu Gheorghe.
În primele săptămâni de pandemie, când barurile și restaurantele tocmai se închiseseră, Cristian Dorobănțescu spunea că se simte din nou ca la început, când tocmai punea bazele afacerii. Începuse să anunțe că livrează acasă, să-și abordeze cunoscuții, să sară în sus de bucurie la vederea comenzilor online.
Treptat, businessul a reușit să supraviețuiască și chiar s-a diversificat cu noi sortimente, precum cel cu gust de ciocolată caldă și cafea proaspăt prăjită. Mai mult ca Perfekt(um)!
Bereta timișoreană
Tot un pionier a fost și Adrian Biebel, cu a sa marcă Bereta, născută la Timișoara. Primele experimente le-a făcut într-un garaj, în 2013, iar trei ani mai târziu a creat această microberărie cu aromă de ambiție și perseverență.
Materia primă pentru berea Bereta vine parțial din România și parțial din Uniunea Europeană, iar produsele ajung în marile orașe din țară, ca București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța, Oradea și Arad.
„Peste trei-cinci ani, vedem businessul internațional”, spunea Adrian Biebel în vara anului trecut.
Cu o capacitate de circa 5.000 de litri de bere pe lună, antreprenorul țintește dublarea, un plan ambițios, ținând cont că primele sale teste au fost făcute într-o oală de 8 litri, pe aragazul de acasă. Trecerea la echipamentul din garaj a fost un pas înainte.
Treptat însă, antreprenorul a crescut împreună cu alte fabrici mici și a pus și el umărul la educarea consumatorilor, care au învățat că berile artizanale pot să ajungă pe picior de egalitate cu marile branduri internaționale, ba chiar, uneori, să le depășească.
Cei care își văd de propria Capră
În celălalt colț de țară, la Iași, o altă poveste cu gust de malț s-a născut sub numele Capra Noastră. De ce astfel? „Deoarece clientul Caprei știe să aprecieze la o bere calitatea gustului și diversitatea sortimentelor, are haz și nu trage cu ochiul la capra vecinului, ci își vede de Capra lui. Așa credem.” O spun fondatorii brandului, iar noi nu avem decât să-i credem.
În urmă cu aproape cinci ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alți trei asociați aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră, a cărui producție are loc într-o microberărie din Iași.
„Toată povestea a început în octombrie 2016, când în România existau numai 12 microberării artizanale și în Iași niciuna. Ideea acestei afaceri a apărut fără prea multă planificare, dintr-un calcul simplu și sincer. Cred că argumentele care m-au convins au fost gustul fascinant al berilor din țările prin care am călătorit, necesitatea de a avea un astfel de proiect și în oraș, atracția pentru un domeniu în care jucătorii sunt prieteni care învață unii de la alții și din curajul de a risca”, spunea Ionel Păsărică, unul dintre fondatorii brandului de bere artizanală, pentru Afaceri de la zero. El a lucrat în domeniul ingineriei până în 2016, când a început să se dedice integral businessului cu bere.
De la idee la producția efectivă au trecut aproximativ nouă luni. Rețetele, degustările și testele de piață au fost începute în Belgia, alături de un maestru berar, și au fost finalizate în Iași. Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociați au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat în unul de familie și prieteni.
Berea Capra Noastră a depășit granițele României, ajungând și în Belgia, Italia, Franța, Japonia. Exporturile aduc între 20% și 30% din businessul anual.
Ca varza, doar că bere
În inima Transilvaniei, o altă bere trudită artizanal prinde viață, sub numele Bere à la Cluj. O produce Ferencz Vigh, cel care a descoperit, în 2016, gustul aromei artizanale și de atunci nu a mai putut să renunțe la el. Un an mai târziu, începea să producă el însuși, alături de alți doi prieteni, semn că berea rămâne un liant incontestabil pentru prietenii și idei de afaceri.
Prima serie de beri artizanale gândită de cei trei antreprenori a fost produsă într-o fabrică din Ungaria, în iunie 2017. La începutul anului 2018, producția a fost mutată în propria unitate din Cluj-Napoca, de unde pot ieși lunar 3.800 de litri de bere.
Bere à la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiționale, englezești, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos. Spre exemplu, în portofoliul companiei se găsesc beri precum Phaza Lunii, Cosmo Băut sau Pitica Roșie.
Anul trecut, Bere à la Cluj a ajuns și la Electric Castle, unde stocurile s-au epuizat în trei zile.
Gypsy brewing temporar
Înapoi în București, peisajul berii artizanale prinde contur și cu Anagram, un brand al familiei formate din Raluca și Paul Baran-Candrea. Ei au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtășită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar și mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveștilor lor individuale, dar și împreună.
„Mai întâi, a trebuit să învățăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate și a început să experimenteze rețete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, împreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o miniberărie de 30 de litri”, povestește Raluca Baran-Candrea.
Așa a început Paul să producă bere constant, câte o șarjă la fiecare două săptămâni. A creat rețete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura și concentrația de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.
Inițial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona pieței Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obținut avizele necesare pentru producție. Așa că s-au reorientat către un spațiu de pe o platformă industrială din zona Crângași din București. Între timp, până când spațiul a fost gata, producția a avut loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunțau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.
„După doi ani de gypsy brewing, începem să producem la noi acasă!”, au scris ei.
Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir și Nasul Roșu, cafenelele Fellow One și Artichoke, dar și alte localuri similare.
O piață spumoasă
Berea artizanală, o categorie care a câștigat în ultimii doi-trei ani tot mai mulți consumatori, crește și din perspectiva numărului de firme care realizează această licoare cu spumă, chiar și în condițiile în care piața berii per ansamblu nu evoluează spectaculos. Astfel, în 2018 erau active în jur de 40 de microberării. Acestea au realizat afaceri de peste 15 milioane de lei (în jur de 3 mil. euro), arată o analiză ZF pe baza datelor de pe listafirme.ro.
Piața de 7 miliarde de lei a berii are potențialul de a se transforma într-un brand de țară și de a deveni unul dintre motivele pentru care turiștii străini să viziteze România.

Materia primă pentru berea Bereta vine parțial din România și parțial din Uniunea Europeană.


Berea Perfektum, creată de Cristian Dorobănțescu (foto) și alți trei asociați, se găsește în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în București, dar și în restul țării, în orașe ca Sibiu, Iași, Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Brașov, Constanța sau Sfântu Gheorghe.


Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociați au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat într-unul de familie și prieteni.


Bere’a la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiționale, englezești, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos.

În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunțau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.