Cum a ajuns un antreprenor cu afaceri de milioane de euro în România să se lupte pentru supraviețuirea businessului

Înainte de pandemie, Radu Dumitrescu conducea un business de aproximativ 7 milioane de euro, generat de cele șase restaurante din portofoliul Stadio Hospitality Concepts – printre care și NOR, cunoscut drept restaurantul aflat la cea mai mare înălțime din București. La trei luni de la criza COVID-19, în lipsa unei terase, cu NOR în continuare închis, Radu Dumitrescu înlocuiește planurile de investiții cu cele de supraviețuire. 

„La început a fost destul de greu, mai ales în condițiile în care colegii noștri stăteau de două luni și jumătate acasă, de abia așteptau să vină la serviciu, de abia așteptau să muncească, să câștige din nou bani fiindcă este foarte greu să trăiești din șomajul tehnic pe care l-a plătit guvernul.

Am început timid, dar treptat ne revenim din punct de vedere operațional, să vedem cum vom sta din punctul de vedere al oaspeților. Pare că oamenii sunt dispuși să iasă, văd că toți colegii mei poartă măști, mănuși și că partea de siguranță este foarte bine pusă la punct, avem la fiecare intrare pe terasă și la fiecare intrare în toalete soluții de dezinfectat mâinile cu aparate touchless, avem peste tot afișe pentru clienți, dar și pentru colegi – încercăm pe cât putem să respectăm toate regulile.”

Radu Dumitrescu (care se afla pe terasa unuia dintre restaurantele sale la momentul interviului din cadrul emisiunii Viață de corporatist) a vorbit despre modul în care s-au desfășurat lucrurile pentru el în cele câteva zile după redeschiderea teraselor și cu optimism despre potențialul de revenire al pieței. Dacă clienții pare că au înțeles noile reguli în materie de ieșiri în oraș, de cealaltă parte însă, a proprietarilor, cea mai mare problemă se leagă și în prezent, de numărul locurilor disponibile oferite acestora: „Noi avem acum locuri doar pe terase, iar terasele funcționează la aproximativ 40% din capacitatea lor.

În general, global, la nivelul Bucureștiului, terasele înseamnă undeva la 35% din capacitatea totală a restaurantelor, adică foarte puțin. Noi suntem undeva pe la 15%. La Stadio Union de exemplu, unde avem în interior aproximativ 270 de locuri, pe terasă avem 16 locuri, adică este ca și cum nu am avea activitate.” De altfel, spune el, au deschis doar ca să își intre din nou în ritm, „dar dintr-un punct de vedere economic nu are sens, iar din punctul meu de vedere, greul acum începe”. Argumentează această afirmație prin faptul că până acum, chiar dacă au existat întârzieri, statul a plătit șomajul tehnic, au beneficiat de înțelegere din partea băncilor, a proprietarilor clădirilor în care funcționează, a furnizorilor.

„Acum, odată cu deschiderea, toți oamenii aceștia și toate aceste companii va trebui să încaseze ca să supraviețuiască. Noi suntem redeschiși la o capacitate foarte mică, în medie undeva la 15-20%, nu putem supraviețui singuri sub nicio formă. Costurile sunt mari, la un grup de restaurante profitabilitatea la sfârșitul anului este între 7 și 9%, 10% maximum. Nu ai cum să acoperi sub nicio formă toate costurile funcționând cu o capacitate de 15%.”

Restaurantul din Herăstrău unde se afla la momentul interviului, de exemplu, operează, în vremuri de „normalitate” cu 320 de locuri. În acest moment, doar 144 sunt disponibile. În total, grupul Stadio are 350 de angajați, iar în prezent lucrează cu aproximativ 90 de angajați – pe zona de livrări la domiciliu și pe terase. „Avem activată și partea de livrări proprii, dar aceasta nu poate susține activitatea, suntem activi pe zona aceasta pentru a menține brandurile în mintea consumatorilor, proaspete și vii.”

Înainte de pandemie, grupul de restaurante Stadio Hospitality Concepts funcționa cu șase restaurante pline, după cum spune Radu Dumitrescu: „La noi era plin în fiecare seară, la NOR sau la Stadio Union aveam chiar și două momente de rezervare – începând cu ora 18-19 cu ieșire la ora 21 și începând cu ora 21, pentru că în general, cel puțin la NOR, se găseau foarte greu locuri”. La acestea se adăuga momentul prânzului – fiindcă angajații din birourile aflate în nordul Capitalei aveau obiceiul să ia prânzul la restaurant înainte de contextul pandemic.

„Planurile noastre erau cu totul altele decât cele care pe care le avem acum – bugetul care a fost făcut pentru anul acesta la finalul anului trecut spunea cu totul altceva, aveam niște procente de creștere, aveam investiții planificate pentru anul acesta etc.”

La începutul lunii martie s-a oprit absolut tot, iar acum planurile lor țin doar de supraviețuire.  „Încercăm ca anul acesta să pierdem cât mai puțin, astfel încât anul viitor să recuperăm pierderea de anul acesta. Din punctul meu de vedere vom intra din nou pe profit peste doi ani – în 2022. Să sperăm că greșesc, dar așa văd lucrurile anul acesta”, mărturisește Dumitrescu.

Anul trecut, grupul deținut de el înregistrase o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro, iar pentru anul în curs bugetaseră o cifră de afaceri de 12 milioane de euro. „Dacă mă întrebi acum ce cifră vom avea anul acesta, nu știm, deocamdată suntem închiși cu interioarele, acestea însemnând cred că 65% din locurile pe care noi le avem în restaurante.”
Potrivit unui studiu făcut prin intermediul platformei Restograf, parte din grupul deținut de Dumitrescu, problemele de la modul în care a fost gestionată această criză sunt mai multe.

Spre exemplu, la întrebarea „Sunteți mulțumiți de măsurile pe care le-a luat statul în ajutorul industriei HoReCa?” – la varianta „Sunt foarte mulțumit” nu a existat nici măcar un răspuns, majoritatea celor 573 de proprietari și manageri de restaurante incluși în sondaj exprimându-și nemulțumirea.

Apoi, la o întrebare referitoare la comisionul plătit platformelor de livrări, 38% dintre cei 573 de respondenți au spus că plătesc între 30 și 35%, valoare pe care Radu Dumitrescu o consideră nejustificată. „Este uriaș  acest procent. Este momentul de glorie al platformelor de livrări în momentul acesta – ei beneficiază acum foarte mult de pandemie, în sensul în care la o comandă de 100 de lei, ei încasează de la noi, de la restaurant, 35 de lei și mai încasează încă 10 lei de la cel care comandă, de la client.

La 100 de lei comandă, ei încasează 45 de lei, este absolut uriaș – profitul este de 45 de lei.”
Spune că și la acest capitol așteaptă intervenția statului pentru că există în SUA, dar și în orașe europene, procedee în care statul, pe perioada pandemiei, a limitat comisionul perceput de platformele de livrări: „Se limitează comisionul platformelor de livrări la 10-15%. Nicăieri în lume unde s-a limitat nu a fost mai mult de 15%, la noi este 35% – noi suntem dispuși să plătim 10-15%, ceea ce este normal”.

La o altă întrebare, referitoare la chirii, majoritatea proprietarilor de restaurante interogați au răspuns că au negociat să plătească în jur de 50% din valoarea chiriei. De asemenea, doar jumătate (49%), au aplicat pentru programul IMM Invest. „Bănuiesc că oamenii îl văd ca pe un program cu două tăișuri pentru că te ajută, îți oferă niște bani acum, dar tu, la un moment dat, va trebui să dai acei bani înapoi. Bănuiesc că le este frică oamenilor să cheltuie banii aceștia astfel încât nu vor mai avea de unde să îi dea înapoi, să ai încasări suficiente astfel încât să poată să da banii înapoi șamd”. Spune că ei au aplicat la programul IMM Invest, dar speră să fie și aprobat. A mai fost și o întrebare referitoare la șomajul tehnic, care a fost plătit, în medie, la minimum 15 zile după ce trebuia plătit. „În general, oamenii sunt nemulțumiți și speriați, dar sunt optimiști și vor să repornească afacerile”, descrie Dumitrescu rezultatele sondajului, care s-a derulat înainte de redeschiderea teraselor.

Antreprenorul se ferește să facă predicții referitoare la modul în care va arăta piața în continuare, dar este de părere că următoarele două luni sunt decisive pentru supraviețuirea businessurilor din domeniu. „Problema este câți vor reuși să supraviețuiască după redeschidere. Să redeschizi acum este simplu, problema este să vedem că peste 2-3 luni – în funcție de condițiile de redeschidere pe care le vom avea acum pentru interioare și pentru terase – restaurantele pot să vândă suficient de mult astfel încât să acopere măcar costurile sau să piardă foarte puțin”.

Potrivit lui, uneori nici măcar jumătate din costuri nu pot fi acoperite în condițiile unei distanțări sociale foarte mari sau în condițiile în care în interior poți funcționa doar cu un număr limitat de locuri.

De asemenea, antreprenorul precizează că pentru funcționarea celor trei restaurante pe care le au deschise în prezent, cheltuie aproximativ 10.000 de euro pe lună doar pentru echipamentele de protecție: măști, mănuși, soluții de dezinfectat mâini de dezinfectat bucătăria etc. „Costul este enorm. În lipsa unor granturi, plătesc aceste produse din credite bancare și din ce au reușit să economisească anterior.” Totuși, Radu Dumitrescu crede că măsurile de siguranță și sănătate luate în restaurante nu se vor reflecta și în prețuri.

„Din fericire pentru oaspeți și din păcate pentru noi, nu putem mări prețurile. Ne dăm seama că oamenii nu au lucrat, nu sunt într-o situație foarte bună.”
„Mesajul nostru este foarte simplu: oaspeților le spunem să vină la terase, în restaurante, fiindcă este foarte sigur, respectăm toate regulile, dezinfectăm continuu, colegii noștri sunt echipați, iar colegilor mei le spun că trebuie să fim uniți, să stăm puternici, cât de mult se poate, și să încercăm să supraviețuim. Asta este important acum, să supraviețuim, să nu ne gândim la profit, că nu poate fi vorba de profit – doar să supraviețuim și să pierdem cât mai puțin anul acesta – să supraviețuim astfel încât să recuperăm foarte mult.”