Cum a ajuns țuica de prune din România să fie pe meniul unui restaurant cu două stele Michelin din Germania

Fără stele Michelin acasă, țuica de prune Pater este ambasadorul României într-un restaurant cu stele Michelin din Berlin. Produsă în comuna Bogați, județul Argeș, țuica servită acum într-un restaurant de lux din Germania a fost pusă pe piață în 2017.

Totuși, are o tradiție lungă, pornind de la străbunicul care deținea cazanul satului, spune Irina Mărășoiu, care a fondat împreună cu familia brandul Pater.

„Ce ne-a făcut mândri în ultima perioadă este faptul că acum suntem într-un restau­rant de două stele Michelin la Berlin cu patru dintre sorti­mentele noastre. A fost cireașa de pe tort să ni se ceară pro­dusele acolo și să le pună în barul lor. Mi se pare impre­sionat și frumos ca distilate tradiționale românești să fie într-un restaurant cu stele Michelin“, a povestit Irina Mărășoiu, fondatoare a bran­dului Pater, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susținut de Banca Transilvania și Penny.

Familia Mărășoiu din ju­dețul Argeș produce țuică din generație în generație, iar la finalul anului 2017 a apărut brandul Pater.

Povestea aces­tui brand a pornit cu țuica de prune, însă portofoliul Pater s-a diversificat în ultimii patru ani și cu alte distilate, precum rachiu de pere, mure, gutui sau struguri, lichioruri și vișinată.

„Străbunicul a avut cazanul satului, bunicul a avut cazanul satului, tata a avut cazanul satului și produceam țuică în gospodărie cu prune din livezile noastre, pe care le muncim noi. Acum, avem o distilerie artizanală.  (…) Pater a apărut din pasiune și e povestea familiei noastre. Vrem să creștem brandul și sper să ajungă la băiatul meu și la nepoții mei“, a întărit Irina Mărășoiu.

Pater este un brand premium, nișat și nu este un brand ieftin. Distilatele artizanale românești, crede antreprenoarea, sunt valoroase. Ea a menționat că țuica și rachiurile de fructe nu sunt mai prejos față de whisky sau coniac și trebuie să dovedim mergând la târgurile și concursurile internaționale. „Noi vrem să fim pe piața din România, vrem să educăm consumatorul și oaspeții restaurantelor care ne văd să ne guste.“

Produsele Pater au ajuns încă de la început în marile lanțuri de restaurante, în hoteluri, în mai multe băcănii din Capitală, dar și în aeroportul Otopeni. Ușor, ușor, a completat Irina Mărășoiu, intră mai puternic în HoReCa și se extind în țară. „Ne-am concentrat foarte mult pe București, pentru că sunt aici și am putut să mă ocup personal de locații. Acum, produsele ajung și la Cluj, și la Constanța, și la Iași, și la Timișoara, Craiova sau Pitești.“

 Ea a adăugat că dacă un client intră într-un bar și poate să dea 30-40 de lei pe o pe o băutură, pe un whisky, acel client are puterea financiară să dea 40 lei și pe un pahar de țuică. „Este un distilat românesc, este tradițional, trebuie să fie respectat și poate să ajute la creșterea ideii de brand de țară.“

Pentru prunele din zona noastră (Argeș – n. red.) a fost extrem de bine. Tatăl meu este inginer horticol și se ocupă de toate livezile noastre și mi-a spus că 2024 a fost unul dintre cei mai buni ani din ultima perioadă pentru prune, chiar dacă condițiile meteorologice nu au fost bune pentru celelalte culturi.

Românii mâncă puține prune proaspete, adică până în 20% din producție, cele mai multe ajungând țuică, care nu este vândută corespunzător, consideră producătorii. Irina Mărășoiu, fondatoarea Pater, crede că există mai multe aspecte legate de consumul redus de țuică în HoReCa.

„În clipa în care ai în resturante coniac, rom, tequila, trebuie să fii conștient că toate țările din care provin au investit foarte mult în această tradiție. La noi, țuica și rachiurile din fructe au fost lăsate la ideea de tradiție“, a subliniat fondatoarea Pater.

Spre comparație, în 2017, când au ieșit pe piață produsele Pater, Irina Mărășoiu crede că erau zece restaurante în țară care vindeau mai mult de două sortimente de distilate românești și 20 de restaurante, în total, care aveau cel puțin o țuică. „În rest, toți vindeau băuturi din afară, pentru că nu puteau să vândă băuturi produse la negru, produse care nu au analiză, nu au acciză, nu au timbru, căci își luau amenzi foarte mari. Este foarte greu să crești consumul de țuică la restaurant și să înveți consumatorul să guste, când nu ai suficient de multe produse în piață, pentru că peste 90% din producătorii de țuică și rachiu din România nu sunt autorizați și nu pot vinde legal.“

Este momentul ca și alți producători să creeze un brand și să încerce să arate că România poate face un produs foarte bun sau la fel de bun ca distilatele din afară. „Noi vom continua cu Pater. Încercăm să scoatem și alte sortimente, încercăm să intrăm în cât mai multe locuri și să facem cât mai cunoscute produsele“, a mai spus Mărășoiu.