Cum a ajuns Starlink, rețeaua revoluționară de sateliți a lui Elon Musk, o forță geopolitică

Elon Musk s-a întâlnit cu Donald Trump în Florida, discutând despre posibila susținere financiară în campania pentru președinția SUA. Musk a avut întâlniri și cu lideri străini, arătând influența afacerilor și a proiectului său Starlink în geopolitică. În contextul conflictului din Ucraina, rolul giganților tehnologici, inclusiv SpaceX și Microsoft, este din ce în ce mai evident, generând îngrijorări privind interesele economice versus cele geopolitice.

La începutul lunii martie, Elon Musk s-a dus cu avionul personal în Florida, unde s-a întâlnit cu Donald Trump. Al doilea cel mai bogat om din lume l-a întâlnit pe cel ce vrea să redevină cel mai puternic politician din lume. Cu banii săi, Musk îl poate ajuta pe Trump să ajungă din nou președintele SUA. Miliardarul este foarte interesat, aproape obsedat, de politica americană și simpatizează cu ideile și ideologia lui Trump. Se pare că și-a ales tabăra politică, una controversată, așa cum îi sunt viața și afacerile. Musk s-a întâlnit anul trecut și cu președintele Chinei, Xi Jinping. Cei doi au schimbat politețuri. Liderul chinez a lăudat modul în care afaceristul american își dezvoltă afacerile cu mașini electrice în China, iar Musk și-a exprimat recunoștința pentru modul în care sectorul de profil chinezesc crește. Întâlnirea a avut loc în SUA.  Sunt zvonuri că  Musk s-a întâlnit anul trecut și cu vicepremierul Chinei, Ding Xuexiang, la Beijing. În Israel,  el a fost întâmpinat ca un șef de stat. S-a dus acolo pentru a oferi guvernului lui Netanyahu controlul asupra rețelei de telecomunicații prin satelit Starlink în Fâșia Gaza. Și-a spălat astfel păcatele după ce anterior postase pe rețeaua sa de socializare X un mesaj cu tente rasiste, antisemitice și conspiraționiste.

Modul în care Musk reușește să-și țeasă relații cu liderii lumii arată rolul pe care el, afacerile lui și în special constelația de sateliți Starlink au ajuns să-l joace pe scena geopolitică globală. Acest lucru a devenit mai evident de când Rusia a pornit război contra Ucrainei. Prin extensie,  se poate spune că giganții din tehnologie au o poziție de putere în aceste jocuri. Iar faptul că interesele strategice se intersectează cu cele de afaceri trezește îngrijorări, scrie El Pais. „Rolul geopolitic al companiilor tehnologice este evident în războiul din Ucraina, spulberând mitul că platforme precum Facebook, Google și YouTube sunt actori neutri”, scrie Audrey Kurth Cronin, profesor de securitate la Universitatea Carnegie Mellon, într-un articol publicat de către Centrul Henry A. Kissinger pentru Afaceri Globale. Microsoft a protejat Ucraina de atacuri cibernetice, iar Google a eliminat imaginile din Ucraina de pe hărțile sale open source. Însă nu încape îndoială că rețeaua de sateliți Starlink a lui Musk, integrată în SpaceX, este cea care a avut un rol decisiv în menținerea conectivității la internet a Ucrainei. Interesele comerciale și geopolitica au mers istoric mână în mână, iar războaiele din motive economice își au rădăcinile în timpuri străvechi. Lupta pentru resurse și teritoriu precede conflictele religioase, culturale sau ideologice. Nici influența companiilor asupra politicii externe a marilor puteri sau a diplomației de afaceri și economice nu este nouă. În situația actuală există, însă, noutăți de formă și de fond.

În ultimul an, sistemul Starlink al lui Elon Musk a devenit din ce în ce mai important și mai valoros mai ales pentru că îi ajută pe soldații ucraineni în lupta lor cu armata rusă, contra cost, banii fiind plătiți de aproape un an de guvernul american. Sateliții miliardarului american sunt cu atât mai importanți pentru Ucraina, și nu doar militar, cu cât Rusia atacă fără încetare infrastructura de comunicații a țării.  Însă în această iarnă oficialii ucraineni au spus că Moscova folosește  și ea Starlink în susținerea efortului de război în părțile din Ucraina ocupată – ceva ce Musk a negat.

În loc să facă manevre de culise, Musk își transmite pe X ideile adesea impulsiv, fără filtre. Dar există și o diferență de fond: în trecut, giganți precum Compania Olandeză a Indiilor de Est — care a monopolizat rutele comerciale în secolele XVII și XVIII și a cărei valoare de piață în termeni actuali ar fi mai mare decât a Alphabet, Apple, Meta, Amazon, și Microsoft împreună — au fost supravegheați de guvernele lor, explică Kurth Cronin. „În prezent nu mai este așa. Autonomia marilor companii tehnologice de astăzi le face neobișnuite, iar multe companii inovează mai repede decât poate gestiona birocrația guvernamentală.”

Afacerile din spațiu sunt doar un exemplu al acestei inovații. SpaceX (deținută de Musk) și Blue Origin (controlată de Jeff Bezos, fondatorul Amazon) sunt în frunte, iar guvernul SUA le-a subcontractat în încercarea de a reveni pe Lună. Bezos avea în plan o rețea de sateliți pentru a concura cu Starlink, dar când a început războiul din Ucraina, singura persoană capabilă să garanteze conectivitatea pe teren a fost Musk: „Serviciul Starlink este deja activ în Ucraina. Mai multe terminale sunt pe drum”, a scris magnatul pe Twitter pe 26 februarie 2022 ca răspuns dat unui înalt oficial din guvernul de la Kiev.

Musk a respins anul trecut o cerere ca sateliții săi Starlink să faciliteze un atac ucrainean asupra flotei navale a Rusiei de la Marea Neagră. „Dacă le-aș fi acceptat cererea, SpaceX ar fi în mod explicit complice la un act de război major și la o escaladare a conflictului”, a explicat magnatul când publicul a aflat povestea. Biograful său, Walter Isaacson, a asigurat în septembrie că, în urma acelui incident, Musk „și-a dat seama că nu ar trebui să aibă atât de multă putere”.

La câteva zile după întâlnirea cu Netanyahu în California în septembrie, Musk s-a întâlnit cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, la New York pentru a discuta despre posibila deschidere a unei fabrici Tesla. În noiembrie, el a participat la o întâlnire la San Francisco cu președintele chinez, Xi Jinping, la care a participat și șeful Apple, Tim Cook. Unele dintre aceste întâlniri fac parte din diplomația de afaceri tradițională, care se ocupă de investiții, asigurări juridice și piețe noi. China este vitală pentru Apple și Tesla. Întrebarea este ce se întâmplă dacă interesele de afaceri ale companiilor de tehnologie se intersectează cu prioritățile diplomatice ale Washingtonului. Ar înfrunta Musk Beijingul dând acces la internet prin Starlink Taiwanului în cazul unui conflict? Musk a ajuns la o „înțelegere de principiu” cu guvernul israelian conform căreia serviciile Starlink pot fi accesate în Israel, inclusiv în Fâșia Gaza, doar cu aprobarea ministerului israelian al comunicațiilor. Ministrul Shlomo Karhi l-a felicitat pe Musk pentru acest lucru pe X: „Această înțelegere este vitală, la fel și pentru toți cei care doresc o lume mai bună, fără răutate și fără antisemitism, de dragul copiilor noștri”.

În ultimul an, sistemul Starlink al lui Elon Musk a devenit din ce în ce mai important și mai valoros mai ales pentru că îi ajută pe soldații ucraineni în lupta lor cu armata rusă, contra cost, banii fiind plătiți de aproape un an de guvernul american. Sateliții miliardarului american sunt cu atât mai importanți pentru Ucraina, și nu doar militar, cu cât Rusia atacă fără încetare infrastructura de comunicații a țării.  Însă în această iarnă oficialii ucraineni au spus că Moscova folosește  și ea Starlink în susținerea efortului de război în părțile din Ucraina ocupată – ceva ce Musk a negat. Nu este clar însă dacă nu cumva soldații ruși au primit acces la serviciile prin satelit ale lui Mask prin alte căi în afară de vreun contract guvernamental. Musk a spus de mai multe ori că SUA ar trebui să înceteze să mai ajute Ucraina să se apere împotriva invaziei rusești, o opinie împărtășită de mulți politicieni republicani de dreapta și de analiști pacifiști pe care războiul i-a scos din bezna uitării.

În calitate de proprietar al X, Musk are, de asemenea, o influență majoră în formarea opiniei publice globale, la fel ca și alte companii tehnologice, cum ar fi Meta (proprietarul Facebook și Instagram), care l-a adus pe fostul viceprim-ministru al Marii Britanii Nick Clegg în 2018 la conducerea biroului de afaceri globale și comunicații când a explodat scandalul Cambridge Analytica.

Statele Unite au limitat accesul Chinei la microprocesoare americane de mare putere, dar noul front al diplomației și tehnologiei este inteligența artificială, unde companiile sunt înaintea guvernelor. Sam Altman, șeful OpenAI (demis și reinstalat în doar cinci zile), a călătorit prin lume ca ambasador al acestei noi tehnologii. El s-a întâlnit în Marea Britanie în toamna anului trecut cu prim-ministrul Rishi Sunak, pe care îl văzuse deja într-un turneu anterior din mai, când a ajuns și în Spania pentru discuții cu premierul Pedro Sánchez. Altman a fost bine primit și în Franța, de chiar președintele Emmanuel Macron.

Cu puțin timp înainte, Altman fusese la Casa Albă alături de directorul executiv al Alphabet, Sundar Pichai, cel al Microsoft, Satya Nadella și cel de la Anthropic, Dario Amodei, pentru o întâlnire cu vicepreședintele Kamala Harris, la care a participat și președintele american Joe Biden. Anul trecut, conducătorul Americii a scos de la naftalină o lege de pe vremea războiului din Coreea (1950-1953) pentru a aproba un decret care obligă companiile de tehnologie să notifice guvernul SUA cu privire la orice avans ce ar putea prezenta un „risc grav pentru securitatea națională”.