Cum a ajuns Regele Mihai pretext de campanie electorală

Faptul că liderul PNL, Crin Antonescu, și-a declarat deschis simpatiile monarhiste, iar europarlamentarul liberal Ramona Mănescu a spus recent că un Antonescu ajuns președinte ar putea pregăti terenul legislativ pentru revenirea la monarhie a mobilizat toată energia PDL, stimulat de declarațiile din iunie ale președintelui Băsescu despre Regele Mihai “trădător” și “slugă la ruși”. Din acest unghi, a-l împiedica pe rege să vorbească în Parlament a fost pentru PDL o miză mult mai importantă decât un simplu conflict de orgolii între monarhiști și antimonarhiști, întrucât orice apariție publică a persoanei regelui ori a familiei sale a ajuns să echivaleze cu o mediatizare a unui potențial adversar electoral.

În cele din urmă, abținerea masivă a PDL de la votul în care s-a decis invitarea regelui (doar cinci democrați au votat pentru, alături de opoziție) a urmărit să împace totuși categoria de electorat (reprezentată de Toader Paleologu, care a calificat drept “ghiolbănie fesenistă” refuzul invitării fostului suveran) nici monarhistă, nici susținătoare a opoziției, dar al cărei respect față de Regele Mihai ca figură istorică a fost ultragiat încă din vară, de la scandalul cu “sluga la ruși”.