Cum a ajuns o fabrică de zahăr construită acum 133 de ani, privatizată după 1990, intrată apoi în faliment să își redeschidă acum porțile după o pauză de câțiva ani

♦ Primarul comunei Bod din județul Brașov: Noi ne dorim industrie, mai mult decât să construim blocuri.

A supraviețuit și a funcționat în timpul celor două războaie mondiale, dar nu a supraviețuit în fața scăderii prețului zahărului, ca urmare a importurilor și a dispariției cotelor de zahăr de la nivelul UE începând cu ianuarie 2017, însă fabrica de zahăr Bod din județul Brașov dă semne că reînvie. 

Pornită în urmă cu 133 de ani, în 1889, fabrica de zahăr din Bod, o co­mună cu circa 4.000 de locuitori, aflată la numai 15 minute distanță de ora­șul Brașov, a fost înființată de societatea austro-ungară Czell, care a primit ajutor și de la alți investitori din Germania și Ungaria, capitalul de start ridicându-se la 6 milioane de guldeni, se arată pe site-ul primăriei lo­calității Bod. Apoi, au adus spe­cialiști în prelucrarea zahărului din Moravia (o regiune din estul Cehiei) și din Slovacia și au discutat cu 200 de agricultori să cultive sfeclă pe cele 400 de hectare – proprietatea fabricii.

În perioada 1892-1893, producea peste 650 de vagoane de zahăr, fiind una dintre cele mai importante fabrici de zahăr din Europa Centrală. Mai mult, în 1922 fabrica avea 220 de muncitori stabili și 1.100 de muncitori sezonieri și putea produce între 400 și 1.000 de vagoane de zahăr, conform sursei menționate anterior.

După 1990 a fost privatizată și a ajuns în mâinile mai multor oameni de afaceri români, iar în 2018 a intrat în faliment, având multe datorii, și a închis porțile, fiind în insolvență din 2011, potrivit informațiilor publicate de ZF la acel moment, pe baza datelor de la Registrul Comerțului.

Anul acesta, grupul francez Tereos, care deținea o fabrică de zahăr în orașul Luduș (jud. Mureș), a anunțat că o va închide, invocând efectele negative aduse de libera­lizarea pieței și eliminarea cotelor de zahăr.

Astfel, grupul austriac Agrana, producătorul brandurilor Mărgăritar și Coronița, rămâne singurul jucător de pe piață, cu două fabrici în România. Fabricile sale se află în Roman, județul Neamț și în Buzău, județul Buzău. La Roman se pro­cesează zahăr din sfeclă și zahăr brut din trestie, iar la Buzău se face doar rafinare de zahăr brut din trestie, potrivit informațiilor furnizate anterior de reprezentanții companiei pentru ZF.

În acest context, un antreprenor român a văzut oportunitatea de a cumpăra fabrica de zahăr din localitatea Bod, scoasă la licitație de lichidatorul judiciar pentru circa 6 mi­lioane de lei, pentru a o repune în funcțiune.

„Închiderea fabricii a însemnat căutarea altor locuri de muncă pentru angajați, căutarea altor clienți pentru agricultorii care cultivau sfeclă de zahăr și scăderea colectării taxelor și impozitelor. Acum, am discutat cu noii proprietari și suntem alături de ei în procesul de re­deschidere a fabricii, pentru că vor să producă. Intențiile lor converg cu ale noastre, pentru că noi ne dorim industrie, mai mult decât să construim blocuri“, a spus pentru ZF Sergiu Arsene, primarul comunei Bod din județul Brașov.

El a adăugat că specialiștii care au lucrat înainte la fabrică au prilejul să se reîntoarcă, pe de o parte, iar fermierii vor putea să cultive din nou sau să crească suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr și „firma aceasta vrea să facă lucrurile ca la carte, pentru a avea profit și a plăti impozite și taxe, căci în trecut celelalte care au avut fabrica au mers pe pierdere și nu am colectat bani“.

Cumpărătorul și cel care va redeschide unitatea este firma Best Achiziții, cu cod CAEN de activități de consultanță pentru afaceri și management, este deținută de Mihai Vlad Alexandru Cristescu (27 ani), arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

„Am cumpărat 60% din tot ce a însemnat fabrica de zahăr Bod – terenuri, locuințe pentru angajați, dispensar – și urmează să închidem procesul, cumpărând tot ce va scoate lichidatorul la vânzare. Astăzi (26 ianuarie – n.red.) ne-am întâlnit cu 80 de fermieri, cultivatori de sfeclă, pentru a discuta contractele pentru anul agricol curent“, a spus pentru ZF Mihaela Neagu, director general al Best Achiziții, firma care este noul proprietar al unității. În urmă cu câțiva ani, Neagu a condus Clubul Sportiv Olimpia din București, unul dintre cele mai mari din România.

Best Anchiziții a avut în 2020 o cifră de afaceri de 241 de milioane de lei, de șapte ori mai mare decât în anul precedent, și un profit de peste 62 de milioane de lei, de cinci ori mai mare decât în 2019, cu un număr mediu de 57 de angajați, arată datele Confidas.ro. Best Achiziții mai este acționar în compania Diamond Real Estate (70%), cu cod CAEN de dezvoltare imobiliară, alături de Simona Ciulavu (20%) și Constantin Robert Ionescu (10%). Aceeași sursă arată că tânărul – Mihai Vlad Alexandru Cristescu – ar fi implicat în șapte companii și anume Industrial Construct Solutions (100%), Agroflor (60%), Yam Yam Catering (50%), Akyle Security (33%), Imobiliare New Proiect (13%) și Cristescu Alexandru Vlad Mihai Întreprindere Individuală.

Cât despre compania Best Achiziții, pe platforma de achiziții publice SICAP (Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare al achizițiilor publice) se arată că perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2022 a făcut 857 de contracte cu statul, în valoare de 6,78 milioane de lei. Ultimul contract este din data de 25 ianuarie 2022 pentru teste rapide antigen nazofaringian pentru COVID-19 pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență din Oradea, a căror valoare este de 25.970 de lei.

„Din anul 2018, firma a început să desfășoare și activități de comerț cu ridicata de produse de igienă și alimentare. Începând cu anul 2020, firma și-a extins portofoliul prin vânzarea de produse tip dispozitive medicale, încadrate în clasele I și II. Pe piața echipamentelor medicale ne-am autorizat la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale Din România (ANMDM), la ISO/13485 – import, comercializare si distribuție de dispozitive medicale“, se arată pe site-ul companiei Best Achiziții.

Astfel, cum o nouă provocare în business a devenit un obicei o dată la doi ani, în 2022, reprezentanții Best Achiziții și-au propus să intre pe piața zahărului și chiar să realizeze în acest an 25% din necesarul de consum al românilor, potrivit Mihaelei Neagu.

„În timp ce în România o fabrică de zahăr se închide, noi vrem să redeschidem una. Am făcut o evaluare cu specialiști și ne va costa peste 1 milion de euro. O să mergem să discutăm cu ministrul Agriculturii despre un posibil ajutor de stat și luăm în calcul și accesarea fondurilor europene, pentru că, pe lângă costurile cu retehnologizarea, o să avem costuri mari și cu producția și salariile, angajând circa 200 de persoane, din care 20 am angajat deja. Majoritatea sunt din Bod, foști angajați care au vrut să se reîntoarcă“, a explicat Mihaela Neagu.

Directorul general al Best Achiziții spune că au cumpărat fabrica tocmai cu scopul de a o redeschide, mai ales că a apărut oportunitatea de a intra pe o piață cu un singur jucător – Agrana – în urma închiderii fabricii de zahăr de la Luduș de către Tereos.

„Unii dintre fermierii cu care ne-am întâlnit și livrau sfecla la Luduș erau disperați, pentru că în județele Brașov și Mureș, cel mai bine se pretează culturile de sfeclă de zahăr și cartofi și, în plus, unii s-au dotat cu utilaje pentru a culege sfecla de zahăr, care nu se potrivesc pentru alte culturi, mașini de 500.000 de euro, încă în leasing, care deveneau o provocare și mai mare în afacerile lor“, a precizat Neagu.

În primul an de activitate, antreprenoarea susține că fabrica va funcționa la capacitatea dată de numărul de contracte cu producătorii de sfeclă, producția variind în funcție de suprafața cultivată de aceștia. Ea își propune să prelucreze circa 200.000 de tone de sfeclă de zahăr în fabrică, ce pot fi recoltate de pe o suprafață de 4.000 de hectare și din care ar rezulta o producție de 28.000 de tone de zahăr aferentă anului 2022.

„Asta e ceea ce putem face real în acest an și ar însemna 25% din ceea ce ar avea nevoie România. Ulterior, o să mai investim în tehnologii și vom crește producția. (…) Pe termen mediu și lung poate redeveni un business de succes. Sperăm să mai crească prețul zahărului, pentru că cel din sfeclă de zahăr este net superior celui din trestie de zahăr, care vine din import ieftin“, a mai spus Neagu. În prezent, în retail, prețul unui kilogram de zahăr variază între 2 și 4 lei.

De la 35 de fabrici la închideri care se țin lanț

Înainte de anii ’90, România avea 35 de fabrici de zahăr, iar fabrica de la Bod a fost cea de a patra fabrică de zahăr ca vechime din țară, după cele din Sascut (jud. Bacău), Chitila (jud. Ilfov) și Târgu-Mureș, conform datelor de pe site-ul primăriei Bod.

Acum, România importă anual zahăr și produse zaharoase în valoare de 270 de milioane de euro, conform datelor de la INS aferente anului 2020, similare cu cele din 2019.

Producția de zahăr din sfeclă de zahăr a fost de 114.500 de tone în 2020, în scădere cu 17,5% față de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS. România a mai realizat circa 130.000 de tone de zahăr rafinat din zahăr brut din import, mai arată datele de la INS.