Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO)
"La steaua care-a răsărit / E-o cale-atât de lungă / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă " sau "Porni Luceafărul. Creșteau / În cer a lui aripe / Și căi de mii de ani treceau / În tot atâtea clipe" sunt versuri prin care orice cititor de limbă română a ajuns mai aproape de poezia cosmosului.
Mai puțin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca și ale altor literați, artiști, muzicieni și oameni de știință români au ajuns să denumească oficial corpuri cerești – cratere și asteroizi, conform tradiției în virtutea căreia corpurile cerești pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuție importantă în știință, artă, sau alt domeniu.
Corpurile cerești botezate după personalități culturale românești (GALERIE FOTO)
Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formațiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.
Tot după numele lui Eminescu a fost botezat și un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar și situat la o distanță medie de 250.000.000 km de Terra. Alți români onorați pentru contribuția lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuși, precum și astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu și Mirel Bîrlan.
Cometele poartă, prin tradiție, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanță: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu și astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c și van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.
Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”