Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO)
"La steaua care-a răsărit / E-o cale-atât de lungă / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă " sau "Porni Luceafărul. Creșteau / În cer a lui aripe / Și căi de mii de ani treceau / În tot atâtea clipe" sunt versuri prin care orice cititor de limbă română a ajuns mai aproape de poezia cosmosului.
Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO) · Foto: Business Magazin
În aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele poetului Mihai Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km în diametru. Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Lanțuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul craterului, formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul ce a format craterul Eminescu. În centrul craterului se observă un lanț muntos circular. Munții au o culoare diferită de cea a materialului din crater.Primul nume românesc de pe Venus este cel al poetei Elena Văcărescu (1866-1947). Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km. Craterul a primit acest nume în 1994. Craterul Văcărescu se află în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanț muntos numit Saule Dorsa."Darclée", după soprana Hariclea Darclée (1860-1939), este numele dat unei formațiuni vulcanice denumită "patera", cu un diametru de 15 km, situată la coordonatele 37,4° latitudine sudică și 263,8° longitudine. Numele a fost aprobat în 2003.Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numește Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret, care a obținut doctoratul în astronomie la Paris cu teza "Asupra invariabilității axelor mari ale planetelor", iar ca ministru al educației, a emis decretul pentru înființarea Observatorului Astronomic din București. Craterul are 29 km în diametru și se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii.Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost asteroidul 2331 Parvulesco, care poartă numele profesorului de astronomie Constantin Pârvulescu, director al Observatorului astronomic din Cluj. Asteroidul are un diametru situat între 11 și 24 km. Face o rotație în jurul Soarelui odată la 3,78 ani. Se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer prin asteroidul 9495 Eminescu. Este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar. Este situat la o distanță medie de 250.000.000 km de Terra. Face o rotație completă în jurul Soarelui odată la 3,23 ani. Se poate apropia la "numai" 140.000.000 de planeta noastră. Diametrul asteroidului Eminescu nu depășește 6 km.Primul asteroid ce poartă numele unui artist român este 6429 Brâncuși. A fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar (SUA). Asteroidul face o rotație în jurul Soarelui odată la 3,16 ani și se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul său este estimat între 4-9 km.Asteroidul 9493 Enescu poată numele celui mai cunoscut compozitor român: George Enescu. Corpul ceresc fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar. Situat la peste 250.000.000 km depărtare, asteroidul Enescu are până în 9 km diametru.Asteroidul 9253, descoperit în 1971 la Observatorul Palomar, poartă numele de 9253 Oberth, după Hermannn Julius Oberth, om de știință născut la Sibiu și unul dintre părinții astronauticii. Un alt asteroid cu nume românesc este 4268 Grebenikov, după Eugeniu Grebenikov, astronom de origine română, născut în Republica Moldova. Asteroidul 9403 poartă numele de 9406 Sanduleak, după astronomul american de origine română Nicolae Sanduleak. Asteroidul 9494 Donici poartă numele astronomului Nicolae Donici, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internaționale și primul reprezentant al României în acest for. Asteroidul 10034 Birlan poartă numele astronomului Mirel Bîrlan, care lucrează la Institutul de Mecanică Cerească și Calculul Efemeridelor din Paris. Biologul și astronomul amator Jean Dragesco, ce locuiește în prezent în Franța, a "primit" un asteroid cu ocazia împlinirii a 80 de ani, în anul 2000. În iunie 2011, cerul s-a îmbogățit în iunie 2011 cu un nou nume românesc, cel al astronomului Matei Alexescu. Obiectul care a primit numele "Alexescu" este asteroidul cu numărul 263.516, aflat în centura principală dintre Marte și Jupiter.Profesorul de matematică și astronomul amator Victor Daimaca a descoperit la 3 septembrie 1943 o cometă nouă la limita dintre constelațiile Lynx și Ursa Major. A fost prima cometă descoperită de un român, fiind înregistrată la Centrul Internațional de la Copenhaga sub denumirea de cometa Daimaca 1943c. La mai puțin de 4 luni de la prima descoperire, la 16 decembrie 1943, Daimaca a găsit o a doua cometă, însă aceasta era descoperită concomitent și de astronomii Van Gent și Peltier, fapt pentru care s-a numit van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1. Cometele au fost descoperite cu un binoclu, în acel moment fiind destul de strălucitoare. Acum sunt situate foarte departe de Terra, la 21 miliarde km (cometa Daimaca) și la 19 miliarde km (cometa van Gent-Peltier-Daimaca).
Mai puțin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca și ale altor literați, artiști, muzicieni și oameni de știință români au ajuns să denumească oficial corpuri cerești – cratere și asteroizi, conform tradiției în virtutea căreia corpurile cerești pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuție importantă în știință, artă, sau alt domeniu.
Corpurile cerești botezate după personalități culturale românești (GALERIE FOTO)
Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formațiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.
Tot după numele lui Eminescu a fost botezat și un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar și situat la o distanță medie de 250.000.000 km de Terra. Alți români onorați pentru contribuția lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuși, precum și astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu și Mirel Bîrlan.
Cometele poartă, prin tradiție, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanță: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu și astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c și van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.
Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”
