Cum a ajuns caracatița City Insurance să aibă efecte în 10 țări cu 14.000 de litigii

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR: Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu,. Cu siguranță, și nu va fi primul caz,  disponibilitățile nu vor acoperi datoriile.

Falimentul City Insurance, cel mai mare eșec de pe piața asigurărilor din România, derulat sub supravegherea ASF, își arată colții și în afara României cu 14.000 de litigii active în 10 țări, conform informațiilor prezentate ieri de Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance.

„Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu. Cu siguranță, și nu va fi primul caz, disponibilitățile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active și sume de recuperat sau litigii pe rol se radiază și compania dispare. În ceea ce privește sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanță, apoi devin sentințe executorii care se îndreaptă către persoanele responabile pentru sumele pentru care se constată că există o legătură de cauzalitate între faptele respective și prejudiciul pe care l-au creat. Dar și în această situație există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite. Acestea rămân un write-off pentru creditorii care nu reușesc să recupereze sumele“, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru.

De asemenea, Oana Munteanu, partener în cadrul CITR și managerul proiectului City Insurance, susține că având această dimensiune în piața din România, compania a fost subiectul multor litigii atât în țară cât și în afara țării.

„Pe lângă tabelul preliminar, s-au mai derulat câteva etape, printre care s-a realizat și inventarul companiei. Având această dimensiune în piața din România, compania a fost subiectul multor litigii atât în țară cât și în afara țării“, a spus Oana Munteanu.

Astfel, City Insurance are un număr de 14.000 de litigii în 10 țări care vor fi gestionate în perioada următoare, împreună cu o expunere totală de 8,4 mld. lei din zona asigurărilor de garanții, unde creditorii s-au înscris la masa credală pentru a-și recupera creanțele, dar situația încă nu este definitivată, după cum a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Până acum, la masa credală s-au înscris aproximativ 1.600 de creditori ai City Insurance.

„Toate polițele pe care City le-a emis, indiferent de natura lor sunt reziliate de drept ca efect al legii începând cu 11 mai, atât pentru RCA, cât și pentru polițele de garanții. Pe de o parte există o diferență importantă între expunere și datorie. După închiderea asigurărilor vom vedea exact unde sunt daune și cât va fi exact de plată. Cei 8,4 mld. lei reprezintă plaja maximală, cel mai probabil suma totală va fi mai mică“, susține CEO-ul CITR.

El a mai adăugat că riscul ca oamenii să rămână neasigurați sau să nu respecte termenul acesta de 11 mai pentru reînnoirea polițelor este mare.

„Pe de altă parte, capacitatea de a prelua polițele cred că este posibilă. Nu cred că va fi o sincopă din perspectiva vânzării unor polițe noi pentru cei care rămân fără asigurare după data de 11 mai, întrebarea se va pune la ce preț și dacă consumatorul va fi dispus să îl plătească“, explică Paul Cîrlănaru.

În ceea ce privește cauzele falimentului City Insurance, Paul-Dieter-Cîrlănaru a spus că din punct de vedere operațional s-a observat un comportament agresiv privind vânzarea polițelor și o gestionare defectuoasă a relației cu reasigurătorii.

„City Insurance a avut o creștere accelerată a cotei de piață și un focus agresiv pe vânzări. Practic, paralel cu dificultățile pe care compania le înregistra și cu angajamentele pe care compania șI le-a asumat în relația cu ASF privind recapitalizarea și restabilirea echilibrului economic, observăm comportamentul comercial al companiei care continua să vândă polițe într-un ritm accelerat acoperind o cotă tot mai mare de piață. Acest comportament se manifesta atât prin modalitatea în care compania vindea polițe prin piața de brokeri, cât și prin modul în care pentru a putea să suțină această creștere a volumului polițelor ceda în reasigurare fără a recupera ulterior aceste sume de la reasigurător“, a mai detaliat CEO-ul CITR.

În același timp, din perspectiva investițională, City Insurance a făcut investiții în active corporale ale căror valori s-au depreciat în urma reevaluării efectuate de experți, iar în urma tranzacțiilor efectuate cu aceste active s-a ajuns la pierderi semnificative, respectiv 42 mil. lei identificați până în acest moment.

„Sunt multe exemple de investiții și achiziții care se dovedesc a fi neprofitabile pe termen lung sau tranzacții în urma cărora avem active achiziționate la prețuri superioare decât revânzarea lor ulterioară. Vedem de asemenea un comportament privind modul în care compania a încercat să își asigure lichiditățile necesare pentru a avea echiibru financiar impus de normele legale. Vorbim de mai multe împrumuturi care nu au avut efecte în patrimoniul societății. Sume pentru care s-au plătit dobânzi și comisioane substanțiale“, a mai explicat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Astfel, City Insurance a acordat împrumuturi societăților afiliate cu șanse de recuperare reduse, soldul de recuperat ridicându-se la 82 mil. lei, în timp ce dobânzile achitate pentru împrumuturile primite și comisioanele achitate intermediarilor pentru împrumuturi fără substanță economică se ridică la 147 mil. lei.

Pe data de 6 mai 2022 are loc prima adunare a creditorilor City Insurance, unde CITR va comunica stadiul falimentului până în acest moment. Următorii pași în procedura de faliment, după întâlnirea creditorilor sunt evaluarea patrimoniului, dememrsurile pentru recuperarea creanțelor și valorificarea activelor.

De-a lungul timpului, premisele unui faliment al City Insurance s-au tot auzit, atât de la actori din zona service-urilor, cât și din partea pieței asigurărilor. Cu toate acestea, nu s-a luat nici o măsură decât în momentul în care City Insurance ajunsese să fie cel mai dominant jucător din piață.

S-au dat semnale de alarmă în ultimii 6 ani privind situația City Insurance. Pe lângă faptul că asigurătorul a stat frecvent în diferite planuri de redresare, cel mai relevant moment a fost în anul 2016-2017, când s-a impus o limitare la volumul subscrierilor cu 25% mai mică față de anul precent, aceasta fiind o măsuri pe care ASF a luat-o cu scopul de a forța compania să nu își crească cota de piață incontrolabil, neavând capitalul necesar pentru a acoperi angajamentele asumate prin subscrierile făcute.

Cu toate acestea, tot ASF a renunțat la această măsură, după ce City Insurance a prezentat aceleași documente false privind existența unor bani într-un cont bancar din Elveția. De ce nu s-au făcut verificările necesare încă de atunci?

City Insurance a reușit să ajungă la un business de 500 mil. euro și a provocat cel mai mare faliment din piața asigurărilor.

Având în vedere că acest faliment a avut loc sub supravegherea ASF, la 6 ani de la alte două falimente, respectiv Astra și Carpatica, nimeni nu a fost tras la răspundere.

În ultimii 6 ani, un jucător de pe piața asgurărilor a reușit să ajungă lider al pieței, sub supravegherea ASF, în condițiile în care compania a mai fost sancționată în trecut, pe aceleași probleme de lipsă de capital, dincolo de ancheta societății ar trebui investigată și supravegherea defectuoasă a ASF, care a permis un asemenea cutremur în piață.