Cum a ajuns adevărul o monedă volatilă în era digitală? În 2025, adevărul se află între algoritmi și iluzii

În zilele noastre adevărul nu mai este un punct fix de referință, ci o monedă volatilă, tranzacționată în piața haotică a informației digitale. Social media a devenit un teren de luptă. Înainte ca o afirmație să fie verificată, aceasta poate fi deja virală, acceptată sau respinsă de milioane de oameni. În această eră a rețelelor sociale, inteligenței artificiale generative și manipulării algoritmice, ceea ce „pare” adevărat devine mai important decât ceea ce este adevărat. Cu consecințe adesea dramatice în viața reală.

În România, campaniile de dezinformare despre pandemie, vaccinuri, războiul din Ucraina, alegeri au prins adesea rădăcini în grupuri de Facebook sau pe TikTok, unde lipsa de context și de moderare creează un teren fertil pentru conspirații. Sunt multe exemple pe care le putem menționa aici: teoria privind „sprayurile chimice din avioane” care ar fi „otrăvit” populația în timpul pandemiei, teoria privind vaccinurile COVID-19 care ar fi introdus cipuri în organismul uman sau informația falsă că refugiații ucraineni primesc alocații mai mari de la statul român pentru copiii lor decât copiii români – toate propagate viral de influenceri locali și comentatori pseudospecialiști.

Un sondaj global comandat de UNESCO în 2023 a arătat că 85% dintre respondenți sunt îngrijorați de influența dezinformării online, iar 87% consideră că aceasta a avut deja un impact major asupra vieții politice naționale și va juca un rol în alegeri. Sondajul a relevat că 56% dintre utilizatorii de internet își obțin știrile în principal de pe rețelele sociale, în ciuda încrederii mai scăzute în informațiile furnizate de acestea comparativ cu media tradițională. Un alt studiu din 2023, publicat în „Global Knowledge, Memory and Communication”, a realizat o analiză sistematică a 37 de articole și a identificat factori-cheie care contribuie la răspândirea știrilor false pe rețelele sociale: nemulțumirea, modificările comportamentale, tendințele de viralizare, înclinația naturală către negativitate și scopurile politice. Studiul a evidențiat și provocările în controlul acestui fenomen, inclusiv autonomia individuală, ecosistemul rapid al rețelelor sociale, conturile false și lipsa de alfabetizare media.

Tinerii de azi consumă majoritatea informațiilor din social media, iar discernământul media nu este întotdeauna predat sau exersat, mai ales că în România nu exIstă încă educație media în școli. O postare virală are mai multă greutate decât o analiză de presă.

TikTok, în special, a devenit un canal puternic de formare a opiniei publice, la început doar în rândul tinerilor, dar în ultimii doi ani pentru orice categorie de vârstă. Algoritmul său extrem de personalizat funcționează ca o cameră de ecou: cu cât consumi mai mult conținut de un anumit tip, cu atât primești mai mult din aceeași sferă. Astfel, un adolescent curios cu privire la politică poate aluneca rapid într-un flux continuu de conținut conspiraționist sau extremist, fără a-și da seama. Mai grav este că TikTok a fost deja identificat ca vehicul de propagandă de state autoritare. În 2022, un raport al UE semnala posibile tentative de manipulare electorală prin campanii sponsorizate pe platformă, în special în estul Europei. Acest lucru s-a văzut și anul trecut la alegerile prezidențiale din România. O investigație de zilele trecute a Global Witness arată că algoritmul TikTok direcționează utilizatorii din România în proporție de trei ori mai mare către conținut politic de extremă dreapta decât către alte curente politice.

Și inteligența artificială a devenit ușor un instrument al manipulării. Dacă înainte era nevoie de resurse considerabile pentru a produce o dezinformare credibilă, acum, un singur individ poate genera mii de știri false, imagini deepfake sau videoclipuri manipulate folosind instrumente AI precum generatoare de text, voce sau imagine. În România, în 2024, au circulat pe WhatsApp și TikTok videoclipuri cu discursuri politice falsificate ale unor candidați, create cu AI. Chiar dacă au fost demontate ulterior, efectul asupra încrederii în sistemul electoral și în candidați fusese deja produs. Ceea ce contează nu mai e corectitudinea, ci impresia lăsată în mintea publicului.

Tinerii de azi consumă majoritatea informațiilor din social media, iar discernământul media nu este întotdeauna predat sau exersat, mai ales că în România nu există încă educație media în școli. O postare virală are mai multă greutate decât o analiză de presă. Și ce să mai vorbim și de încrederea care i se mai atribuie presei zilele acestea când există candidați la președinție care o discreditează cu orice ocazie în fața a mii de urmăritori din online.

Fenomenul are implicații directe asupra alegerilor pe care le fac: ce să creadă, ce valori să adopte, ce partide să voteze, să aibă sau nu încredere în presă și jurnaliști. O generație care trăiește într-un amestec de fake news, influenceri cu interese ascunse și manipulare algoritmică este vulnerabilă la populism, la radicalizare și la apatie democratică. Toate acestea le vedem de câteva luni în fiecare zi.

În lipsa unui consens asupra faptelor, democrația devine o luptă între versiuni paralele ale realității. Politicienii nu mai au nevoie să mintă convingător, ci doar să creeze dubii. Adevărul devine relativ, iar opinia publică ajunge să fie divizată, fiecare cu propriile „adevăruri”.

În SUA, reacția la condamnarea lui Donald Trump este un exemplu grăitor: deși procesul a fost derulat legal, întreaga dreaptă conservatoare a lansat ideea că justiția este „capturată” de stânga, justificând astfel viitoare represalii. Acest mecanism de victimizare strategică este tot mai des importat și în Europa de Est. Din nou, avem exemplu și în alegerile din România.

În final, alegerile noastre — politice, sociale, personale — depind de cât adevăr putem recunoaște și asuma fiecare. Ce putem face totuși? Avem nevoie de o apărare individuală și sistemică. Educația media este vitală si trebuie introdusă obligatoriu în programa școlară: cum identificăm o sursă credibilă? Ce este un deepfake? De ce e periculos să dăm share fără verificare? Cum identificăm o imagine creată cu AI? De altfel, platformele trebuie obligate să arate cum funcționează sistemele de recomandări, iar pentru TikTok avem nevoie de verificări și corecturi asupra agloritmului problematic. După scandalul alegerilor de la finalul anului trecut, măsurile luate de rețeaua socială încă nu reușesc să echilibreze conținutul la care este expus un utilizator neutru. Și avem nevoie și de instituții mai agile: justiția, autoritățile electorale și presa trebuie să reacționeze rapid în fața manipulărilor.   

Oana Ioniță este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium