Cu ochi mari la poarta băncii. Valul de panică stârnit printre depunătorii băncilor bulgărești a trecut
Minicriza bancară din Bulgaria s-a încheiat, însă ușurința cu care a izbucnit și s-a extins a stupefiat o mulțime de analiști și finanțiști obișnuiți să laude, de aproape 20 de ani, lipsa de surprize a unei economii stagnante, dar care în ochii lor are măcar meritul că nu produce falimente bancare, deficite și datorie.
VALUL DE PANICĂ STÂRNIT PRINTRE DEPUNĂTORII A DOUĂ BĂNCI BULGĂREȘTI A TRECUT. BANCA NAȚIONALĂ A BULGARIEI (BNB) A PLASAT ÎN ADMINISTRARE SPECIALĂ BANCA COMERCIALĂ CORPORATISTĂ (CORPBANK – KTB), a patra mare bancă din țară, iar First Investment Bank (Fibank), a treia bancă, a anunțat că își continuă activitatea normal, după ce a onorat retrageri de depozite de peste 400 mil. euro. Comisia Europeană a aprobat totuși ca Sofia să deschidă o linie de credit de 1,7 mld. euro pentru susținerea celor două bănci, care dețin 18,5% din totalul activelor bancare la nivel național.
Toți analiștii financiari occidentali au dat asigurări că situația KTB a fost unică în sistemul bancar bulgăresc, altminteri solid, cu o rată record de adecvare a capitalului (20%) și cu fundamente economice de invidiat (datoria publică de 19% din PIB, deficitul bugetar de 2% din PIB, dar mai ales regimul de consiliu monetar care după criza din 1996-97 a ținut drastic și neîncetat în frâu finanțele țării, cu leva legată de euro și cantitatea de bani din economie dimensionată strict în funcție de rezervele valutare).
Și misiunea FMI la Sofia lăudase la 12 iunie sănătatea băncilor țării. Desigur, astfel de asigurări au fost date și pentru a nu afecta încrederea în băncile străine din Bulgaria (UniCredit, Raiffeisen, OTP, NBG), care dețin circa 70% din sistem. Numai că încrederea nu ține numai de cifre, ci și de calitatea mediului economic, a supravegherii bancare și de capacitatea autorităților de a stăpâni o criză.
Or, prima punere de paie pe foc a venit chiar de la BNB. Procuratura a confirmat la 18 iunie că viceguvernatorul Țvetan Gunev a fost pus sub anchetă pentru neglijență în supravegherea creditelor riscante date de niște bănci, iar un presupus angajat al BNB a trimis presei o misivă în care sugera că Gunev a închis ochii față de abuzurile KTB fiindcă „e dependent financiar“ de ea. În 2011, însuși Ivan Iskrov, guvernatorul BNB, fusese implicat într-un scandal declanșat de dezvăluirile din presă că ar fi făcut presiuni asupra Allied Irish, pe atunci proprietara Băncii Bulgaro-Americane de Credit, ca să vândă banca respectivă către KTB (ulterior, banca a fost cumpărată de Țvetelina Borislavova, partenera premierului de atunci Boiko Borisov).
Mai departe, politicienii au amplificat scandalul. Un deputat socialist s-a trezit vorbind că are informații cum că va fi atacată și o a doua bancă, ceea ce a accelerat căderea acțiunilor băncilor bulgărești la bursă, iar Boiko Borisov, liderul partidului de centru-dreapta GERB, s-a trezit și el vorbind că ar trebui ca Bulgaria să ceară FMI un împrumut de 2,5-3 mld. euro și că FMI trebuie să pregătească viitorul buget al țării, pentru că în caz contrar guvernul socialist al lui Plamen Oreșarski „va umbla la rezerva fiscală“ ca să ajute KTB. Într-o asemenea atmosferă nici nu mai pare comic că primul ins arestat fiindcă a trimis SMS-uri și mesaje alarmiste despre Fibank înainte de retragerile masive de depozite din 27 iunie e un sofiot acuzat de trafic de droguri, poreclit Chicago, sincer convins că Illuminati, reptilienii, sioniștii și masonii sunt mână-n mână cu elita politică.
Ancheta contra lui Gunev a fost declanșată de o plângere din februarie a Rețelei de Protest (mișcarea ONG-urilor și a unor oameni de afaceri care au organizat, alături de fostul partid de guvernământ GERB, manifestațiile-maraton începute în iunie 2013 contra guvernului socialist, acuzat de corupție și clientelism). Rețeaua cerea investigarea legăturilor între mogulul media Delian Peevski, Țvetan Vasilev, acționarul majoritar al KTB, și Nikolai Barekov, un fost om de televiziune devenit liderul noului partid populist Bulgaria fără Cenzură (BBȚ), format în mai 2013 și ajuns deja a patra forță politică a țării, judecând după rezultatele alegerilor europarlamentare, unde a obținut două mandate. Plângerea Rețelei de Protest viza multiple activități ilegale, de la spălare de bani la trafic de influență, iar în privința KTB erau suspectate credite acordate ilegal.