Cu ce taxe noi vine noul guvern și ce cheltuieli promite că va reduce. Dar unde este evaluat impactul bugetar?

♦ Noul guvern spune că va taxa veniturile de pe Facebook, de pe Booking, de pe Bursă, va combate evaziunea fiscală la petrol și importul de legume, va forța companii precum WizzAir să-și mute sediul fiscal în România ♦ Nu mărește TVA generalizat la 19%, însă scoate exceptările, impune CASS de 10% pentru partea din pensie care depășește 4.000 lei și mărește impozitul pe dividende de la 10% la 16% ♦ Pentru niciuna din aceste măsuri nu este evaluat efectul în bani.

Guvernul a pus pe masă o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, conform unui program de guvernare în draft, care a circulat prin mass-media, printre care creșterea TVA la hoteluri și restaurante, impunerea contribuției  la pensie de peste 4.000 lei și creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, însă nu este prevăzut pentru niciuna din măsuri un studiu de impact bugetar.

Pe lângă creșterea impozitării pe dividende și anularea facilităților de TVA la hoteluri și restaurante, noutatea este că guvernul își asumă taxarea închirierii proprietăților prin Airbnb și Booking, taxarea veniturilor provenite din social-media, Facebook, TikTok, YouTube, precum și o taxare specială pe profitul excepțional al băncilor obținut din creșterea ROBOR.

Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a spus pentru ZF că nu i-a prezentat nimeni până acum vreo variantă de taxare suplimentară a băncilor și nici nu a fost invitat la discuții, în condițiile în care Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România, unde acționarul principal sunt indirect peste 8 milioane de români prin Pilonul 2 de pensii, iar 4,75% din salariul brut al fiecărui salariat se duce în Pilonul 2 de pensii administrat de cele șapte societăți.

„Băncile folosesc o bună parte din profit pentru a-și crește capitalul, nu pentru a-l distribui acționarilor. Iar fiecare leu  de capital înseamnă 5 lei care merg către creditarea firmelor și a populației“, a mai spus Omer Tetik.

O parte din măsurile pentru creșterea veniturilor și combaterea evaziunii:

1. ANAF, Antifrauda, în afara algoritmului politic, controale pe bază de risc

2. Criminalizarea evaziunii fiscale

3. Încurajarea delațiunilor

4. Combatere evaziune petrol, import legume, Portul Constanța

5. Taxare suplimentară jocuri de noroc

6. Taxarea câștigurilor din criptomonede și bursiere

7. Taxarea închirierii prin platforme ca Airbnb, Booking

8. Taxarea veniturilor din platforme social media, Facebook, TikTok, YouTube

9. Taxarea profitului excesiv al băncilor

10. Eliminarea facilităților TVA la tranzacțiile imobiliare

O parte din măsurile de consolidare fiscală:

1. Impunere CASS la pensii de peste 4.000 lei

2. Eliminarea excepțiilor la TVA. Creșterea cotelor reduse de TVA la 19%

3. Impozit pe dividende și profit la 16%

4. Plafonarea pensiilor și salariilor

5. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice
 

În ceea ce privește măsura de impozitare a tranzacțiilor bursiere, brokerii consideră că ar putea genera marcări de profituri pe termen scurt, dar este foarte important ca pierderile să se deducă.

„Ar putea genera marcări de profituri pe termen scurt, mai ales în contextul evoluției puternic pozitive din ultima lună de zile de la BVB. Oricum, rămâne de văzut dacă se va implementa și care vor fi condițiile de implementare. Pe de altă parte, această rată de impozitare am mai avut-o până acum 2-3 ani (cea pe profit), deci nu ar fi neapărat o noutate. Cred că e mai important să vedem un plan asumat de măsuri concrete, pentru că asta va restabili și încrederea investitorilor externi. Este foarte important dacă se trece la 10% să se deducă pierderile. Altfel impactul negativ va fi și mai mare“, a spus Antonio Oroian, Goldring, pentru ZF.

Din perspectiva lui Alin Brendea, Prime Transaction, un impozit de 10% pe orice tranzacție bursieră în câștig fără a compensa pierderile este o măsură care ar eluda logica investițiilor bursiere active.

„Diversificarea este una dintre axiomele investiției pe bursă, la fel cum este și o gestionare activă a portofoliului de acțiuni deținut. Această realitate determină tranzacții cu o frecvență destul de ridicată, unele în profit iar altele în pierdere. Mulți investitori pot marca pe o anumită perioadă de timp pierdere netă, iar impozitul, în forma actuală, devine unul pe pierdere. Sigur, un procent de 3% este suportabil, oferind în schimb un sistem simplu și la zi al impozitării, adică mult mai puțină birocrație pentru un investitor. Însă creșterea taxei de peste 3 ori, la 10%, ar depuncta prezența activă pe bursă și ar anula mare parte din profitul net al investitorilor, ceea ce ar însemna o descurajare severă a investitorilor activi la BVB. Acest lucru se va transforma cu siguranță într-un «ucigaș» de lichiditate bursieră, capitol unde oricum piața bursieră locală stă slab spre foarte slab“, a spus Alin Brendea.

Guvernul își asumă prin programul de guvernare trei piloni, ordine în finanțele publice, buna guvernare și respect pentru cetățeni. În cazul ordinii în finanțele publice, guvernul a explicat o parte din măsurile pe care le va lua.

„România nu mai poate funcționa cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9% și cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ține cont de venituri. Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecția bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: „toată lumea plătește“, se arată în programul de guvernare.

Astfel, ANAF, Antifrauda și Vama ar urma să fie scoase din orice algoritm politic și vor fi reorganizate profund, iar modul de funcționare va fi bazat pe indicatori clari, digitalizare completă și controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date.

Evaziunea fiscală ar urma să se criminalizeze, ca și cea în formă organizată, legislația privind insolvența va fi revizuită, iar în sectoarele cu evaziune structurală se va interveni ferm, de la importurile de produse agroalimentare și petrol la cele privind importurile cu Asia prin vămi și portul Constanța.

În același timp, se va renunța la  o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate.

„Această filosofie de stimulare a unor industrii trebuie schimbată. Facilitățile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor  și mai ales dacă reduc dezechilibrele balanței comerciale și rezultatul este fiscalizat și parte a unei viziuni de ansamblu.  Toate excepțiile și facilitățile fiscale vor  evaluate și eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portițele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende și proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu prețurile din piața imobiliară și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR“, conform programului.

Pentru partea de cheltuieli, guvernul va evalua și prioritiza investițiile. Programele de sprijin se vor reevalua pentru a prioritiza măsuri care conduc la echilibrarea balanței comerciale, cu excepția celor care contribuie la creșterea exporturilor, reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate în economie.

„În sfârșit, vom pune capăt dublei măsuri în salarizare și pensii. Vom plafona pensiile necontributive și vom valorifica mai eficient resursele naturale ale țării, prin stabilirea corectă a redevențelor și întărirea capacității de control a ANRM“, se mai arată în programul de guvernare.

Programul de guvernare pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale:

► 1. ANAF, Antifrauda, Vama, plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizării, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;

► 2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executarea silită – criminalizarea evaziunii fiscale;

► 3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale; 

► 4. Legea insolvenței, modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;

► 5. Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (portul Constanța, vămi);

► 6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;

► 7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, a pariurilor și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;

► 8. Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la Bursă;

► 9. Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (Airbnb, Booking, platforme naționale etc.);

► 10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, TikTok, YouTube etc);

► 11. Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

► 12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

► 13. Analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora;

► 14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;

► 15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

► 16. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (ex: cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale etc).

Programul de guvernare pentru consolidarea fiscală, ajustările de taxe:

► 1. Creșterea cotei reduse de la 5% la 9%  (energie, lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);

► 2. Creștere accize cu 10%;

► 3. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;

► 4. Creștere impozit pe dividende și profit  la 16%;

► 5. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)

► 6. Taxare ecologică (jalon PNRR)

► 7. Creșterea valorii pentru taxa de rovignetă.

► 8. Plafonarea pensiilor și salariilor.