Cu ce rămânem după PNRR? PNRR - „Valul Renovării“: 2,2 mld. euro pentru renovarea a peste 1.300 de clădiri – blocuri de locuit, spitale, clădiri publice
Componenta numită „Valul Renovării“ a primit prin PNRR peste 2,2 mld. euro (11% din suma totală a PNRR de 21,4 mld. euro), bani care s-au îndreptat sau urmează să se îndrepte spre reabilitarea energetică (anveloparea) și consolidarea seismică a clădirilor rezidențiale și publice din România.
Componenta numită „Valul Renovării“ a primit prin PNRR peste 2,2 mld. euro (11% din suma totală a PNRR de 21,4 mld. euro), bani care s-au îndreptat sau urmează să se îndrepte spre reabilitarea energetică (anveloparea) și consolidarea seismică a clădirilor rezidențiale și publice din România. Este a treia cea mai bine finanțată componentă a PNRR. Au fost acceptate în proiect blocuri de locuințe și case, instituții și clădiri publice administrate de autoritățile locale sau centrale.
Scopul a fost creșterea eficienței energetice prin izolare și reducerea consumului de căldură. Consolidarea seismică, o altă componentă a proiectului, nu a avut mare succes.
În București, de pildă, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a propus 17 obiective monumente istorice (între care fostul Club A din str. Blănari (Centrul Vechi) sau fosta cofetărie Cireșica de pe Schitu Măgureanu, cu un buget de 58 mil. euro, dar doar pentru șase dintre acestea au și pornit lucrările.
S-a bucurat, în schimb, de atenție programul de reabilitare termică a clădirilor, 1.362 de proiecte, în total.
Cererile de finanțare au putut fi depuse exclusiv de autoritățile publice locale și centrale, nu de cetățeni sau asociații de proprietari, în mod direct.
Asociațiile de proprietari au mandatat primăriile să depună actele și să gestioneze proiectele.
Din cele 2,2 mld. euro alocate, au fost cheltuite, până în prezent, aproximativ 1,2 mld euro.
