Cu cât părinții trăiesc mai mult, cu atât copiii și nepoții vor fi mai „săraci” din punct de vedere economic

Acest titlu este revoltător din punct de vedere uman, social etc., dar cum stăm din punct de vedere economic? Occidentul se confruntă acum cu un nou conflict între generații, care este de-abia la început. Datorită progreselor înregistrate în ultimele decenii pe piața muncii – au apărut joburile la birou, fabricile sunt complet automatizate, munca fizică a pierdut teren -, din punctul de vedere al sănătății, al nivelului de trai, al progreselor înregistrate în sănătate, oamenii trăiesc mai mult, speranța de viață a crescut substanțial, cu cel puțin un deceniu, și va crește în continuare. Poți să ajungi la 80 de ani și să fii într-o formă fizică fără probleme, iar nu peste mult timp din ce în ce mai mulți oameni vor ajunge și la 100 de ani.

Oamenii trăiesc mai mult, sunt într-o formă mai bună, dar asta înseamnă că ajung să consume mai mult din resursele financiare acumulate. Se plimbă mai mult, stau mai mult prin vacanțe, mănâncă mai sănătos, care înseamnă un cost mai ridicat, se îngrijesc mai mult de sănătate, își schimbă hainele mai des, cheltuie mai mult pentru starea lor de bine. În SUA, dar cred că și în Europa, oamenii, adică pensionarii, își vând casele deja achitate și se mută în locuințe de top unde sunt mai mulți seniori, unde beneficiază de entertainment, de socializare, de servicii de sănătate, de consiliere psihologică etc. În aceste complexuri speciale își trăiesc tinerețea bătrâneții, mai ales în zonele unde există soare. În acest fel, acești oameni cu cât trăiesc mai mult, cu atât le rămân copiilor și nepoților mai puțini bani ca moștenire.

La polul opus, copiii pensionarilor nu prea au avut timp să acumuleze prea multe resurse financiare și mai ales imobiliare, mulți au stat cu chirie, iar cei care și-au luat casele în rate plătesc și acum. Ca să nu mai vorbim că educația, care îți permite accesul la un job mai bine plătit, a devenit extrem de scumpă. De asemenea, viața s-a scumpit destul de mult, în special pe zona de servicii, multă lume este obișnuită să iasă la restaurant, iar acest lucru costă, dar salariile nu au crescut în același ritm cu creșterea costului vieții pentru că a apărut globalizarea. Joburile de mijloc au dispărut, au rămas extremele. Bancherii, brokerii, avocații, consultanții, IT-iștii, medicii au început să câștige mai mult, dar în schimb lucrătorii din servicii – curierii, șoferii, chelnerii – au rămas în urmă cu veniturile.

Din cauza fluctuațiilor economice destul de mari, din cauza creșterii costului vieții, din cauza creșterii prețurilor la imobiliare, generația millennials nu prea a putut să pună bani deoparte, ca să nu mai vorbim de generația Z, care acum este spre 30 de ani. Aceste generații par să trăiască bine în viața de zi cu zi, de multe ori cu ajutorul cardurilor de credit, dar pur și simplu nu pot să pună bani deoparte, nu pot să acumuleze capital propriu, nu prea pot să aibă activele lor imobiliare. În aceste condiții, mulți se uită către părinți, către moștenirea pe care ar putea să o primească și care le-ar permite să aibă ceva capital. Dar părinții trăiesc mai mulți ani și au început să consume din capitalul acumulat pentru propria lor necesitate, nu pentru necesitatea pe care o au copiii și nepoții.

Creșterea dobânzilor, crizele economice care vin odată la câțiva ani taie foarte mult din speranțele părinților și nepoților de a acumula capital. După ce plătești chiria sau rata la bancă în cel mai bun caz aproape că nu-ți rămâne nimic să pui deoparte. Transportul este scump, mașina este scumpă, mesele sunt scumpe, facturile la medic sau la oricine altcineva sunt ridicate etc. Așa că s-au pus bazele unei nervozități, unui conflict care va izbucni cândva. Copiii și nepoții s-ar putea să nu mai primească nimic din acumulările financiare și imobiliare realizate de părinți. Plus că taxele pe moștenire în Occident sunt extrem de ridicate și mai bine este să nu lași nimic. Nu știu cum va fi în România, dar și noi ne vom îndrepta spre acest „model”.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)