Cu capu’ înainte?

“Frica păzește pepenii” este un proverb care îndeamnă la vigilență și la precauție. Dar dincolo de abordarea fireas­că a variilor situații din viața de zi cu zi sau cea profesională, frica exacerbată generează comportamente păguboase, deopotrivă în plan fizic, mental sau profesional. „Dacă vorbim în general de lideri, una dintre caracteristicile principale este să ai curajul de a admite că nu ai toate răspunsurile și, mai mult, să ai curajul să îi întrebi pe cei care știu să răspundă întrebărilor tale”, a spus Claudia Griech, CEO al EON, în cadrul Galei Women in Power, ediția 2024, organizată de BUSINESS Magazin. În discursul său de la eveniment, Claudia Griech a pus un accent apăsat pe curaj: „În primul rând, curajul de a iniția o schimbare, curajul de a fi primul care își asumă riscuri, curajul de a face lucrurile cum trebuie, de a face lucrurile corect chiar și atunci când există diverse presiuni. Și mai cred că acest curaj nu ne vine neapărat din interior”.

Și Ana Nedea, director of strategy & business development în ca­drul Simtel, face referire la importanța aceluiași atribut: „Cu mult curaj, dedicare și învățare, împreună cu echipa mea am reușit să generăm venituri substanțiale în 2023, aproximativ de 55 de milioane de euro. Deci se poate”.

Cu siguranță, curajul nu este un atribut răspândit cu generozitate pretutindeni. De pildă, mulți români se confruntă cu frici legate de schimbarea locului de muncă, arată un studiu ejobs, în 2023. „Din păcate, în cazul a 22% dintre respondenți, încă mai există percepția că joburile cele mai bune sunt luate «pe pile». 15,4% cred că au dificultăți în a obține jobul dorit pentru că au așteptări salariale prea mari și aproape la fel de mulți nu au încredere că anunțurile de joburi sunt adevărate. Următoarele obstacole menționate sunt lipsa de experiență, numărul insuficient de locuri de muncă disponibile în piață sau faptul că ar avea nevoie de consiliere profesională, dar nu știu la cine să apeleze. 12% dintre respondenți declară, pe de altă parte, că au încredere totală în ei înșiși și că nu întrevăd niciun fel de problemă în calea lor spre obținerea unui nou job”, conform Anei Călugăru, head of communications în cadrul eJobs.

Pe de altă parte, cea mai recentă ediție a studiului Pareto Report arată că principalele temeri ale publicului Pareto (20% dintre români, cei cu cele mai mari venituri) rămân neschimbate: incapaci­tatea de a-i susține pe cei dragi, boala și instabilitatea financiară. „Postpandemie, teama de îmbolnăvire a scăzut, iar cea de a fi o dezamăgire pentru cei din jur și de mediocritate a crescut, aceste temeri fiind diferențiatoare pentru segmentul analizat”, explică Ana-Maria Badea, client service manager în cadrul companiei de cercetare de piață AHA Moments, care a realizat cercetarea în colaborare cu firma de marketing The Engine.

Trecând într-un cadru și mai larg, care vizează toată populația țării, un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research pentru Allianz-Țiriac Asigurări arată că spectrul trăirilor umane este unul complex și dinamic, iar cele mai fericite momente sunt însoțite de teamă pentru doi din trei români. Aproape opt din zece români consideră că venirea pe lume a unui copil reprezintă principalul moment de împlinire în viață, fiind totodată o experiență care, pentru 61% dintre români, e precedată de un nivel ridicat sau foarte ridicat de teamă.

Studiul mai arată că fiecare nouă etapă a vieții vine cu o doză mare de imprevizibil, care generează de cele mai multe ori sentimente de teamă. Astfel, schimbarea jobului aduce un sentiment de frică sau chiar anxie­tate pentru jumătate dintre români, în timp ce absolvirea școlii este precedată de sentimente puternice de teamă pentru 47% dintre respondenți. Alți 44% dintre români asociază teama cu achiziția unei locuințe, în timp ce 40% au un sentiment de teamă când vine vorba despre căsătorie. În plus, patru din zece români consideră că teama este un semn că trebuie să se pregătească mai bine pentru viitor.

Una peste alta, frica este asociată cu aproape orice aspect al vieții și poate avea rostul ei până la momentul manifestărilor patologice, care ne împiedică să lucrăm, să acționăm, să trăim. Sunt situa­ții în viață când suntem „luați ca din oală” și neliniștea, nesiguranța intervin ulterior. Asumarea riscurilor – calculate, atunci când se poate – este necesară și sănătoasă. Dar sunt și momente în care flerul sau inspirația se pot dovedi mai folositoare decât analize SWOT. Cu titlul de exemplu, la intrarea Metro Cash & Carry în România, în 1996, cel mai mult au cântărit nu datele macro sau studii sofisticate, ci estimările legate de consumul de alcool. Similar, apariția Decathlon pe plan local s-a legat de apetitul românilor pentru hainele de tip sport și nu pe datele legate de practicarea diverselor activități sportive în rândul marii mase a populației.

„Soarta noastră trăiește în noi. Trebuie doar să fim suficienți de curajoși pentru a o vedea”, spune prințesa Merida în filmul de animație „Brave”. Eu cred că trebuie să găsim echilibrul perfect între frică și curaj.   

Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin