Cu buzunarele goale, guvernul promite masive investiții publice

Cu venituri la buget de 31% din PIB, față de o medie europeană de 41%, România își împarte sărăcia cum poate.

Anul trecut, 70% dintre toate veniturile bugetului con­so­lidat au mers spre pensii și spre salariile bugetarilor (aici sunt incluși profesorii, medicii, funcționarii statului). Acum guvernul promite „masive investiții publice”. De unde?

Sub această umbrelă a neputinței, și-a făcut loc ideea că fon­durile UE sunt cele care ne pot salva. Nu încape îndoială că fondurile Uniunii sunt importante, dar ele singure nu pot face mult. De la aderarea României la UE, în urmă cu 14 ani, România a primit de la Uniune 59 mld. euro, iar con­tribuția ei la bugetul comun a fost de 20 mld. euro. Rezultă un sold pozitiv de 39 mld. euro. Cine-ți dă ție, așa, 39 mld. euro? Împărțiți însă la 14. Sunt 2,7 mld. euro anual, bani mulți, dar com­plet insuficienți – ei înseamnă 1,2% din PIB-ul anual al țării, de 230 mld. euro. Nu poți să te dezvolți investind, din câș­tigul tău, doar 1-2%, pentru viitor.

Guvernul liberal are idei mari și va anunța, curând, un nou planul de redresare economică, de 3 mld. euro din bani europeni, în granturi pentru companii, a anunțat premierul Orban. Însă, miza pe banii europeni este riscantă. Bugetul consolidat al statului trebuie să găsească „spațiu fiscal” pentru investiții.

Consumul a fost factorul decisiv al dezvoltătii, în ultimul deceniu. Dar este un loc imens, lăsat gol, pentru investiții. Or, investițiile, acestea trebuie făcute din buget. Atât cât este el. O rejudecare a alocărilor bugetare este obligatorie.