CRONOLOGIE: Evenimentele și declarațiile care au precedat demisia ministrului Corlățean
Ministrul Titus Corlățean renunță, luni, la mandatul de la conducerea Externelor în urma unui scandal provocat de nemulțumirea românilor din diaspora care nu au reușit să voteze la primul tur al prezidențialelor.
Românii din străinătate au ieșit, pe 2 noiembrie, la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, în număr record la vot, imaginea votului din diaspora fiind cea a cozilor uriașe care s-au format, în mai multe capitale europene, dar și ale protestelor pentru dreptul de a alege și al închiderii porților în fața celor care nu au mai putut vota.
Pe lângă numărul mic de secții de vot, necorelat la numărul românilor din unele țări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de numărul insuficient al ștampilelor. În cele mai multe secții cu probleme, au fost doar 3-4 ștampile de vot.
Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declarației pe proprie răspundere.
Agenția MEDIAFAX prezintă o cronologie a evenimentelor și declarațiilor care au precedat depunerea mandatului de către ministrul Corlățean:
Duminică, 2 noiembrie, primul tur de scrutin
La închiderea urnelor, sute de români care voiau să își exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen și Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secțiile de votare s-au închis. Nemulțumiți că au stat ore în șir la coadă și că procesul electoral s-a desfășurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forța în sediul Ambasadei în speranța că vor fi lăsați să voteze dacă sunt în incinta instituției.
Chișinău, Paris sau Londra sunt doar câteva dintrele capitalele unde cozile s-au format la puțin timp după deschiderea urnelor, la 7:00, ora locală.
Cele mai multe probleme au fost la Ambasada de la Paris, unde a fost nevoie de intervenția trupelor speciale.
Probleme au fost și la Londra, unde peste 1.000 de oameni nu au putut vota la secțiile de la Ambasadă și de la ICR. O alegătoare susține că a stat circa 7 ore la coadă și tot nu a reușit să voteze. Aceasta afirmă că în secția de la ambasadă nu a mai intrat nimeni după ora 20:45, iar cei din interior s-au baricadat și au chemat poliția.
În Germania au fost deschise cinci secții de vot, la trei dintre ele oamenii așteptând ore în șir pentru a vota.
Peste 300 de români au protestat, duminică-seară, la consulatul de la Munchen, nemulțumiți că, din cauza aglomerației și a proastei organizări, nu au putut vota. O persoană care a votat a povestit că a fost nevoit să stea cinci ore la coadă. Aceeași situația a fost și Stuttgart, unde alegătorii i-au cerut consulului să-i lase pe toți să intre în incinta clădirii până la ora 21:00 pentru a putea vota.
Și la Viena s-a stat la cozi uriașe, în timp ce mai mulți români din vestul Austriei au reclamat faptul că au avut la dispoziție o singură secție de vot, cea de la Graz, insuficientă pentru a-și exprima votul.
Duminică, imediat după închiderea secțiilor de votare, la ora 21.00, președintele Traian Băsescu a cerut demisia miniștrilor Titus Corlățean și Bogdan Stanoevici.
Duminică, odată cu apariția informațiilor referitoare la aglomerația de la secțiile de votare din străinătate și la faptul ca așteptarea pentru a vota dureaza câteva ore, MAE preciza că nu are responsabilități în ceea ce privește derularea operațiunilor de votare în interiorul secțiilor din străinătate, aceste atribuții revenind birourilor electorale, ministerul explicând, totodată, că procedurile suplimentare fac ca votul din afara țării să dureze mai mult.
MAE susținea, într-un comunicat, că președinții secțiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajați MAE – nu se subordonează ministerului în acțiunile și deciziile pe care le iau în organizarea votării.”De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secțiile de Votare din Străinătate și urmează întocmai deciziile acestuia și ale Biroului Electoral Central”, informa MAE.
De asemenea, pe fondul nemulțumirilor venite din diaspora, președintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, declara că aceștia nu au de ce să solicite demisia ministrului de Externe, Titus Corlățean, întrucât nu MAE a stabilit regulile de desfășurare a votului, ci BEC și AEP. Dragnea preciza că în ce privește organizarea alegerilor, Guvernul se ocupă de securizarea procesului electoral, BEC fiind instituția care a stabilit toate regulile.
Premierul Victor Ponta, a declarat, duminică, după exit-poll-urile pentru turul întâi al prezidențialelor, că în 2009 “s-a furat” în diaspora și că la acest scrutin au fost cozi la secțiile de vot pentru că nu se fraudează.”În rest, organizarea în secțiile de vot aparține – tot ce ține de organizare – AEP, iar BEC decide și noi (Guvernul, n.r.) asigurăm doar condițiile”, a spus Ponta.
Prima reacție a ministrului Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a venit duminică seară, la un post de televiziune, unde a afirmat că procedura de vot în străinătate s-a prelungit deoarece “s-a dorit scrupulozitate” și evitarea fraudei din 2009.
“Această problemă (de la secțiile de vot din afara țării – n.r.) a fost legată de documentele specifice pentru votul în străinătate, atât datorită faptului că a trebuit completată (declarația pe propria răspundere – n.r.) în interiorul ambasadei și asta nu ministrul Afacerilor Externe a decis, ci, în mod legal și corect BEC-ul, pentru că s-a dorit ca aceste declarații, inclusiv pe proprie răspundere, că nu vor mai vota multiplu în altă parte, s-a dorit scrupulozitate și evitarea fraudei din 2009”, a declarat Titus Corlățean, la Antena 3.
Biroul Electoral Central a adresat, duminică noaptea, Ministerului Afacerilor Externe invitația de a participa, marți, de la ora 12.00, la o întâlnire cu membrii Biroului, la sediul acestuia, pentru remedierea disfuncționalităților sesizate, în perspectiva turului doi al alegerilor prezidențiale.
Reacțiile au venit imediat și în țară, duminică seara, aproximativ 200 de persoane protestând la sediul MInisterului Afacerilor Externe, față de organizarea alegerilor în străinătate.
Protestatarii, majoritatea tineri, au cerut demisia ministrului de Externe Titus Corlățean, au scandat lozinci anti-Ponta și au cerut ca secțiile din străinătate să rămână deschise ca să poată vota românii aflați la cozi în mai multe orașe.
Luni, 3 noiembrie
După declarațiile de dumunică seară, premierul Victor Ponta a ieșit, luni, în declarație publică, pe tema votului din diaspora, alături de ministrul de Externe, Titus Corlățean, la sediul MAE. Ponta a anunțat că ministrul Corlățean și echipa din minister garantează cu funcțiile lor că, pe 16 noiembrie, niciun cetățean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara unei secții de vot.
Tot luni, președintele PNL și candidat la prezidențiale, Klaus Iohannis, a declarat că în cazul alegerii sale în funcția de șef al statului va cere elaborarea în termen de șase luni a legislației privind votul prin corespondență și votul electronic, după ce Guvernul Ponta “i-a supus la umilințe” pe cei din diaspora.
Și ministrul Titus Corlățean vine, luni, cu noi declarații pe tema votului din diaspora. El precizează că, pe lângă oamenii de bună credință, au fost susținători ai unor candidați care au generat o stare de spirit care a dus la violențele de la Paris, iar unele secții din Germania, precum Stuttgart și München, unii au venit special pentru a îngroșa coada. Întrebat dacă are suspiciuni că s-ar fi întâmplat și altceva decât un interes normal al românilor din diaspora de a merge la vot, Corlățean a precizat că știe foarte bine comunitățile românești de cel puțin 15 ani și, pe lângă “foarte mulți oameni de bună credință” care au dorit să voteze, au fost “oameni care sunt susținători ai unor candidați, care acum, unii dintre ei, au ieșit din cursă și care au putut să provoace și să genereze o anume stare de spirit ajungând chiar la violențe așa cum a fost cazul la Paris”.
Marți, 4 noiembrie
Marți, Titus Corlățean anunță, după întâlnirea cu reprezentanți ai BEC, că MAE a propus ca declarație pe propria răspundere să poată fi descărcată online și completată înainte de vot, urmând ca la secția de vot să fie doar semnată.
Decizia BEC adoptată marți prevede că în termen de 5 zile, în situația în care biroul electoral al secției de votare din străinătate nu este constituit din numărul maxim de membri, președintele biroului va putea asigura completarea acestuia cu persoane din lista întocmită de MAE. De asemenea, BEC a decis că alegătorii din străinătate își vor putea printa singuri formularul declarației pe propria răspundere, afișat pe site-urile BEC și al MAE, document pe care îl vor putea completa și în afara secțiilor de votare. Decizia a fost adoptată ținând cont de necesitatea fluidizării procesului de votare la secțiile de votare din străinătate în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României.
Și Ambasada SUA reacționează, marți, și precizează, la solicitarea MEDIAFAX, că Procesul electoral este primordial în democrație. “Salutăm angajamentul autorităților responsabile în vederea reexaminării procedurilor și a efectuării rectificărilor necesare astfel încât fiecare cetățean să-și exprime votul, în conformitate cu Constituția și legea”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.
Tot marți, Federația asociațiilor de români din Europa (FADERE) a cerut românilor nemulțumiți de organizarea alegerilor în diaspora să meargă în fața ambasadelor și a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) la o manifestare comună și pașnică, duminică seară. “Din cauza lipsei de răspuns a Ministerului Afacerilor Externe în urma nenumăratelor solicitări făcute de românii din diaspora, pentru a reglementa problema votului la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, FADERE cere tuturor românilor care au fost nedreptățiți și nemulțumiți de organizarea alegerilor în diaspora să iasă în fața ambasadelor la o manifestare comună și pașnica, duminică 9 noiembrie, ora 18.00, ora României”, a anunțat Federația.
Miercuri, 5 noiembrie
BEC anunță că a primit peste 200 de sesizări prin care români din străinătate cer mărirea numărului de secții de votare din diaspora la turul 2 al prezidențialelor și reclamă atât lipsa de secții în anumite localități cât și nereguli în procesul de votare.
Prezent la Giurgiu, miercuri, premierul Victor Ponta declară că a înțeles și a considerat legitimă supărarea românilor din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor, el spunând că nu e de acord cu ideea că cei din afara țării sunt “mai buni” decât cei din țară sau că alegătorii săi nu sunt la fel ca cei ai Monicăi Macovei. El a precizat că nu e de acord nici cu ideea că electoratul său nu este la fel de bun ca alegătorii Monicăi Macovei.
Ulterior, Ponta le-a declarat jurnaliștilor că nu vor exista probleme în ceea ce privește asigurarea resurselor financiare și logistice astfel încât la al doilea tur al alegerilor prezidențiale toți românii să poată vota fără probleme.
MAE anunță, miercuri, că declarația pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate este disponibilă atât pe site-ul instituției, cât și pe cel al Biroului Electoral Central, reamintind că formularul poate fi completat înainte de intrarea în secția de votare, unde va fi doar semnat.
Joi, 6 noiembrie
Biroul Electoral Central face publice rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit rezultatelor, Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opțiunile alegătorilor din diaspora la primul de scrutin al prezidențialelor, cu 73.912 voturi (46,17%), urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei – 24.342 (15,20%) și Elena Udrea cu 15.656 (9,78%). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în data de 2 noiembrie a fost de 161.262, fiind înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate și 1.169 voturi nule.
Vineri, 7 noiembrie
Vineri, Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a fost întrebat, într-o conferință de presă, despre suplimentarea secțiilor de votare în străinătate, el susținând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existența unei baze juridice, potrivit legii (…) și nu permite înființarea de noi secții”. Corlățean a susținut că, pentru înființarea de noi secții de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităților din statul care acreditează, dar și chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.
“Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare și o utilizare la maximum a capacității logistice, evident va crește numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.
Ulterior, Biroul Electoral Central a comunicat că organizarea și numerotarea secțiilor de votare din străinătate este de competența exclusivă a MAE, BEC neavând atribuții legale referitoare la aceste activități, precizând că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secții.
Sâmbătă, 8 noiembrie
Sâmbătă, în urma comunicatului transmis de BEC, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că se află ” într-un proces de evaluare, privind atribuțiile ce îi revin în baza Legii 370/2004 și a hotărârilor BEC”.
Sâmbătă, în țară au loc mai multe acțiuni de protest față de modul în care s-a desfășurat votul în diaspora. Proteste au avut loc la Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța și Oradea, la manifestații fiind prezente mii de persoane.
Protestul din Capitală, care a început în Piața Universității și a continuat cu un marș spre sediile Guvernului și MAE, apoi pe Calea Victoriei și prin Centrul Istoric, s-a încheiat după cinci ore, manifestanții anunțând că vor continua protestul duminică, de la ora 17.00, la Universitate.
Duminică, 9 noiembrie
Peste 200 de persoane au participat, duminică, la Brașov, la un miting împotriva lui Victor Ponta și de solidaritate cu românii din diaspora, iar simultan alți 300 de simpatizanți ai PSD au ieșit în stradă, între cele două tabere și jandarmi având loc îmbrânceli, două persoane fiind duse la Poliție.
La Galați are loc tot dumunică un miting de solidaritate cu românii din diaspora, îndemnându-i pe trecători să meargă la vot pe 16 noiembrie și scandând lozinci împotriva lui Victor Ponta, o acțiune similară având loc și la Suceava.
Și în Capitală peste 100 de persoane au protestat, în Piața Universității din Capitală, unde au scandat “Lăsați diaspora să voteze”, dar și mesaje contra lui Victor Ponta, printre manifestanți fiind și un grup care a scandat lozinci antiprezidențiale.
Luni, 10 noiembrie
Luni, Ministrul Titus Corlățean a anunțat că l-a informat pe premierul Victor Ponta că a decis să-și depună mandatul de ministru, menționând că MAE își menține poziția că nu există baze legale pentru înființarea de noi secții de votare în străinătate la turul 2.
Corlățean a spus că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, s-a primit la MAE pe fax un comunicat BEC în care se preciza că nu există niciun impediment legal pentru organizarea de noi secții de votare. El a precizat că în hotărârea anterioară a BEC, act cu forță juridică, nu există precizarea din comunicat, iar comunicatul nu are forță juridică.
El a mai adăugat că MAE își menține poziția că nu există baze legale pentru înființarea de noi secții de votare în străinătate la turul 2. Corlățean a mai spus că nu accepta ca MAE să fie implicat în jocul electoral al “domnilor Băsescu și Iohannis”. El a menționat că l-a informat pe premier că a decis să își depună mandatul de ministru.