Cronică de film: În Burnt, Bradley Cooper încearcă (fără prea mult succes) să îl imite pe Gordon Ramsay
Poate că ceea ce lipsește cel mai mult din Burnt este, în mod ironic, mâncarea. Este ceea ce unii critici americani au numit smell-a-vision, acel ingredient vizual care te ține în fața ecranului chiar dacă filmul nu este unul deosebit de captivant. Am avut parte de acest efect în Chef, filmul lui Jon Favreau: imagini care îți fac poftă.
Burnt este regizat de John Wells, cunoscut mai mult pentru seriale precum ER, The West Wing sau Shameless. În distribuție îi regăsim pe Bradley Cooper (nominalizat de patru ori la premiile Oscar pentru American Sniper, American Hustle și Silver Linings Playbook), Sienna Miller (Foxcatcher, Stardust, American Sniper, Casanova) și Daniel Brühl (Inglourious Basterds, Rush, Good Bye Lenin!, The Bourne Ultimatum).
Scenariul este bazat pe povestea semnată de Michael Kalesniko. Burnt spune povestea unui chef extrem de talentat, Adam Jones (Cooper), care a condus pentru o vreme un restaurant din Paris cu două stele Michelin. Drumul său o ia apoi în jos, din cauza drogurilor și băuturii, iar filmul prezintă încercarea sa de a reveni în atenția publicului de specialitate. Problema este că lucrurile nu sunt suficient de bine definite: miza nu este niciodată clară. De ce vrea Adam o a treia stea Michelin? Pentru că dorește să atingă perfecțiunea. Ce se va întâmpla însă dacă nu reușește? Este o întrebare la care nu primim răspuns.
Adam Jones este prezentat într-o lumină extrem de nefavorabilă: se crede superior, își vede tot timpul interesul și e imun la problemele celorlalți. Este greu să te atașezi emoțional de un personaj cu un astfel de caracter, dar în același timp e greu să nu îți dorești ca el să reușească. Aici intervine rolul actorului, iar Bradley Cooper s-a descurcat surprinzător de bine. Spun acest lucru pentru că singurele roluri în care mi s-a părut cu adevărat potrivit au fost cele din filmele de comedie; nu mi-a părut potrivit în filme precum American Sniper sau The Place Beyond the Pines.
În Burnt, Cooper s-a lăsat inspirat de imaginea lui Gordon Ramsay, celebrul bucătar britanic care sparge farfurii (aparent fără motiv) în emisiunea culinară Hell’s Kitchen. Diferența dintre cei doi este că Ramsay pare a fi un actor mai bun în asemenea situații.
Filmul ar fi reprezentat poate ceva nou în anul 1996, atunci când pe marile ecrane a ajuns Big Night, una dintre peliculele apreciate de iubitorii acestui gen. Astăzi există însă atât de multe emisiuni de acest gen, mai ales pe televiziune, încât trebuie să aduci ceva cu adevărat original pentru a atrage atenția. După cum scriam ceva mai sus, un exemplu în acest sens este Burnt.