Croația și euro: autoritățile petrec, cetățenii și afacerile oscilează între speranță, neîncredere și teamă

Pentru Croația, trecerea dintre ani a fost și trecerea la următorul nivel al integrării europene: adoptarea euro, rezultatul celei mai lungi perioade de pace și prosperitate din Europa, și intrarea în spațiul fără frontiere Schengen. Pentru autorități a fost sărbătoare. Pentru cetățeanul de rând, speranțele se amestecă cu teama și neîncrederea. Nu este ceva nou. În Slovenia, care a trecut la euro pe 1 ianuarie 2007, încă persistă senzația că acest pas a adus scumpiri.

Pe 1 ianuarie 2023, Croația a devenit al 20-lea stat membru al UE care a adoptat moneda unică europeană euro. Statul balcanic a intrat în UE în urmă cu un deceniu, dar abia acum s-a calificat pentru ceea ce este văzut ca elita economică a Uniunii, scrie Euronews.

Imediat după miezul nopții, de Revelion, ministrul de finanțe Marko Primorac și guvernatorul băncii naționale Boris Vujcic au scos primele bancnote croate de euro dintr-un bancomat. Între timp, ultimul șofer care a trecut cu mașina printr-un punct de control al pașapoartelor între Croația și Slovenia a primit cadou un ursuleț de pluș. De acum încolo, pentru croați trecerea este liberă până în Norvegia și Portugalia.

Experții spun că adoptarea euro va ajuta Croația să-și protejeze economia în vremuri în care inflația își face de cap peste tot. Sentimentele printre croați sunt în cel mai bun caz amestecate.

Renunțarea la controalele de la granițe este binevenită. Însă unii sunt îngrijorați că trecerea la euro va aduce beneficii doar economiilor mari precum Germania și Franța. Este o idee promovată la ales de grupurile de opoziție cu orientare de dreapta. La aceste influențe se adaugă și neîncrederea populației în autorități, ceva obișnuit în Balcani și în statele foste comuniste din Europa de Est.

De aceea, nu este de mirare că mulți comercianți se așteptau ca în primele zile de tranzacții în euro să fie haos, sau cel puțin penurie de monede.

O bună parte din populație se așteaptă la scumpiri deoarece magazinele vor rotunji prețurile exprimate anterior în kune. În acest scenariu, inflația, deja la aproape 14%, va accelera și mai mult.

Pentru coafeza Ivanka Popek, cea mai mare îngrijorare este legată de conversia între monede deoarece în primele două săptămâni ale lunii ianuarie oamenii încă mai pot plăti în kune, dar restul trebuie dat în euro.

Astfel, micile afaceri se pot transforma în case de schimb valutar. Pentru a facilita schimbul, banca centrală a lansat o aplicație specială, numită euroHR, care face rapid conversia între vechea și noua monedă. De asemenea, banca centrală a ordonat afișarea prețurilor atât în euro, cât și în kune pentru a domoli temerile de scumpiri.

Cu toate acestea, scumpirile cauzate de trecerea la euro se simt, spune pentru Euractiv managerul unui lanț de supermarketuri din Zagreb. Prețurile crescute sunt afișate și în euro și în kune. Cu toate măsurile și ordinele date de guvern și de banca centrală, nimeni nu controlează ce se întâmplă cu prețurile, spune managerul.