Crizele suprapuse și oboseala provocată de acestea scot din ce în ce mai mulți oameni în stradă. Iar guvernul nu are cu ce calma nervozitatea pentru că este cu buzunarele goale

♦ Din vremea președinției lui Emil Constantinescu, acum peste 20 de ani, populația nu a mai atins un grad de nervozitate atât de mare ca în lunile din urmă ♦ Economia, salariile nu mai au creșteri spectaculoase. Dar nici nu se îndreapta spre ruină ♦ În anii ’90 ai secolului trecut, restructurarea economiei, privatizările au provocat multe drame, deci și proteste ♦ Azi economia crește, avansul salariilor este peste inflație și, totuși, nemulțumiri sunt la tot pasul.

Datele macro arată că  2023 nu a fost un an spectaculos, dar nici rău  din punct de vedere economic. Totuși a fost un an cu proteste, începând cu greva profesorilor, prima din ultimii aproape 20 de ani. Greva profesorilor a fost urmată de mai multe proteste sau amenințări de proteste din partea bugetarilor, inclusiv polițiști, ceferiști sau medici.

De o săptămână, transportatorii și fermierii amenință să blocheze marile orașe din țară, în încercarea de a obține mai multe subvenții și reduceri de prețuri la RCA. Deși peste un sfert din banii primiți de România de la UE sunt distribuiți ca subvenții agricole – 22 mld. euro între 2007 – 2020 și încă 14 mld. euro prevăzute pentru 2021 – 2027. La care se adaugă fondurile naționale. Tractoarele moderne care blochează azi șoselele și vămile sunt cumpărate, în majoritate, din acești bani.

Cum se explică, însă, temperatura atât de crescută în societatea românească și în zona publică și în cea privată?

„Acum vorbim de un protest care vine din zona privată. În condițiile acestea, cei din mediul privat poate văd: la noi unde sunt facilitățile sau cât mai luăm de aici și dăm într-o zona publică? Una dintre revendicări este chiar reducerea numărului de angajați din sistemul public. Oamenii realizează că din taxele și impozitele luate din privat se acoperă o administrație care nu se eficientizează. Inechitatea este percepută în sistemul privat”, spune sociologul Marian Preda, rectorul Universității din București, vorbind de protestul transportatorilor și al fermierilor.

Cu toate acestea, nemulțumiri sunt și în sistemul public. Medicii de familie și angajații din policlinicile bucureștene anunță că au intrat în grevă de luni. Înaintea lor, angajații din casele de asigurări de sănătate din toată țara au amenințat că blochează plățile. De unde vin nemulțumirile?

„Nicio nemulțumire nu are o singură cauză. Aici este vorba de cauze multiple. La oameni se adună nemulțumiri. O altă chestiune ține de echitate, de date comparative. În educație s-au acceptat niște revendicări. Medicii consideră poate că ar trebui mărite mai mult și salariile în sănătate”, mai spune Marian Preda.

Cu toate acestea, se ridică o întrebare: cât este nemulțumire în formă pură și cât este speculație a unui moment propice pentru a cere de la guvern creșteri de venituri sau subvenții? Cât este strâns guvernul cu ușa pentru că anul 2024 este un an superelectoral și îi este greu să refuze alte categorii după ce profesorii sau angajații din Ministerul de Finanțe au primit ce au cerut?

„Cred că va fi un an complicat. Dacă revendicările sunt acceptate în mare parte și imediat, vor fi alte mișcări, pentru că și alte segmente sociale vor veni cu revendicări. Dacă nu sunt acceptate, probabil vor continua protestele, va fi un echilibru fragil și va depinde destul de mult și de evoluția economiei și de deciziile guvernului, dar și de evoluțiile pe plan internațional”, mai spune Marian Preda.

Profesorii au dat tonul grevelor aproape de vara lui 2023. În vară, angajații din Ministerul de Finanțe au protestat spontan și, în tot anul 2023, au fost cel puțin cinci proteste majore din partea unor categorii de angajați de importanță crucială, precum medici, polițiști sau ceferiști.

În aceeași vreme, economia încetinea, dar încă creștea. Salariile au crescut, inflația a încetinit.

„Cred că explicația depășește perspectiva economistului. S-a observat că o astfel de mișcare și această nemulțumire care fierbe în rândul cetățenilor nu se văd numai în România. Vedem în Germania, chiar și SUA, unde, de asemenea, rezultatele economice sunt mult mai bune decât așteptările pe care le are populația în legătură cu mersul economiei”, explică profesorul de economie Aurelian Dochia, întrebat cum vede protestele din perspectiva unui economist.

„Cred că lucrurile țin de o explicație care nu este din sfera economică, pe de o parte, legată de o mărire a clivajului între clasa politică și cetățeni. Cred eu că clasa politică a ajuns la un punct în care nu înțelege cu adevărat care sunt temele prioritare. S-a lăsat ea însăși furată de propriul discurs și nu vrea să asculte ceea ce spune omul”, adaugă el.

De pe margine, partidele care se bazează pe nemulțumirile din societate, așa-numitele partide antisistem, cum sunt unele partide considerate extremiste, își freacă mâinile, când mediul politic este decuplat de prioritățile cetățeanului: „De aceea vedem succesul unor curente extremiste peste tot în Europa și în Statele Unite, care sunt aproape inexplicabile dintr-o perspectivă tradițională: de ce când lucrurile merg bine să apară astfel de tendințe?”

Ce greve și proteste majore au fost în ultimul an în România:

► Greva profesorilor declanșată în 22 mai 2023, care a implicat peste 200.000 de cadre didactice și personal auxiliar. S-a încheiat pe 12 iunie 2023;

► Greva spontană din Ministerul Finanțelor declanșată în august 2023 care s-a propagat în mai multe orașe din țară; în decembrie 2023, angajații din Ministerul Finanțelor, inclusiv ANAF și Vamă, au intrat în grevă japoneză;

► Protest generalizat al angajaților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în noiembrie 2023;

► Grevă generală anunțată de ceferiști, dar anulată după ce s-a ajuns la un acord între sindicaliști și conducerea CFR și CFR Călători;

► Polițiștii au protestat pentru creșterile mici de salarii din 2024 și au cerut dreptul la grevă în decembrie 2023;

► Medicii de familie și cei din policlinicile din București au anunțat că intră în grevă din 15 ianuarie 2024;

► Mai mulți transportatori și fermieri au blocat șoselele de centură din mai multe orașe din țară și revendică scăderea polițelor RCA și acordarea subvențiilor promise.