Criza politică în care Franța a căzut după prăbușirea guvernului lui Macron aduce în lumină o problemă generală pentru Europa: instabilitatea politică destabilizează economia

Cel mai recent guvern, unul pro­vizoriu, al președintelui francez Emmanuel Macron a căzut din cauza unui vot de neîncredere în parlament. Franța s-a adâncit în criza politică despre care mulți spun că a fost creată de președinte. Piețele au reacționat la veste la început negativ, apoi s-au calmat, în așteptarea deciziilor politice.

Dar răul s-ar putea să fi fost deja făcut. Franța, a doua economie ca mărime din Uniu­nea Europeană, n-a fost niciodată mai aproape de un guvern creat de partidul extremistei de dreapta Marine Le Pen, exact lucrul pe care Macron a încercat să-l evite cu orice preț, după cum scrie Bloomberg. Dar pentru companii și piețe mai periculoasă decât schimbarea politică este nesiguranța.

Această nesiguranță politică se vede în e­voluția economiei franceze, afectându-i stabili­tatea. Un impact major se poa­te observa la ser­vicii, sector în care activitatea a scăzut în no­iem­brie, când se întreve­dea posibilitatea ca guver­nul premierului Michel Barnier să cadă din cauza unor dis­pute care riscau să blocheze bu­ge­tul. Evoluția indicelui PMI sugerează că înghețul a cuprins și alte sectoare ale economiei. Impulsul dat de Olimpiadă s-a disipat.

Încrederea oamenilor de afaceri francezi este la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Oamenii de afaceri care nu au încre­dere în economie nu in­vestesc, nu-și extind operațiunile, nu creează locuri de muncă. Mai rău este că turbulențele din Franța se pot propaga în alte părți ale zonei euro.

Slăbiciuni în sectorul serviciilor într-un me­diu politic instabil pot reduce perspectivele de creștere economică, a­fec­tând comerțul re­gio­nal și fluxurile de in­ves­tiții, explică Finimize.com. Având în vedere di­men­siunea economiei franceze, în joc poate fi stabilitatea întregii econo­mii europene. Grav este că și Germania, cea mai mare e­co­nomie europeană, se confruntă cu o criză politică. În Franța, Michel Bar­nier a devenit premierul cu cel mai scurt man­dat din istoria modernă a Franței – trei luni.

Guvernul său s-a prăbușit miercuri seara după ce a încercat să forțeze adoptarea unui buget de austeritate prin care să fie peticite deficitele în creștere ale țării. În haosul politic astfel creat, un număr în creștere de parla­mentari îi cer demisia și lui Macron. Guvernul care tocmai a căzut ar fi trebuit să demonstreze că Franța este guvernabilă în condițiile ascen­siu­nii extremismului și populismului și al pa­riului pierdut de președinte pe încrederea pe care alegătorii o au în el. Prin urmare, averti­zează Politico, un observator critic al vieții de la Bruxelles, Franța trebuie să se pregătească pen­tru intrarea în necunoscut. Țara este foarte probabil să intre în noul an fără buget, în timp ce lui Barnier i s-ar putea cere să rămână pro­vizoriu pentru a lua măsuri urgente.

Însă o astfel de situație nu ar ajuta cu nimic la reducerea unui deficit bugetar estimat la 6,1% din PIB care a înspăimântat piețele finan­cia­re și a atras criticile Comisiei Europene. Săp­tă­mâna trecută costurile de finanțare prin obli­gațiuni ale Franței au ajuns pentru prima dată în istorie la același nivel cu cele ale Greciei, un stat care din cauza datoriilor a creat o criză atât de mare încât a amenințat chiar existența zonei euro. Iar acest lucru se întâmpla când existau  doar îngrijorări cu privire la soarta guvenului Barnier. Ce trebuie înțeles de aici este că investitorii vedeau în Franța o țară la fel de riscantă ca Grecia. Analiștii de la ING spun și ei că prăbușirea guvernului înseamnă creștere economică mai slabă și lipsa unui buget pentru 2025. În funcție de acest buget se fac o mulțime de planuri, inclusiv în mediul de business.

Analiștii de la ING amintesc că Adunarea Națională, adică parlamentul francez, nu poate fi dizolvată și nu pot fi organizate alegeri anti­cipate înainte de iulie 2025, constituția neper­mi­țând acest lucru. Macron va trebui să nu­mească un nou premier care va trebui să formeze un nou guvern.

Cum parlamentul este puternic polarizat și împărțit în trei tabere, misiunea președintelui de a găsi un nou premier care să nu riște să se trezească cu un vot de neîncredere este foarte dificilă, amintesc analiștii de la ING.

De aceea, este foarte probabil ca Franța să rămână fără guvern cel puțin câteva săptămâni, dacă nu luni. Un buget provizoriu, care să-l imite pe cel pentru 2024, va fi probabil creat pentru ca Franța să-și poată îndeplini obligațiile financiare. Însă cresc temerile că spre Franța se îndreaptă o furtună economică.

Criza franceză vine în cel mai nepotrivit moment pentru Europa, care se confruntă și cu o criză de leadership când are în față provocări precum războiul comercial cu care amenință lumea președintele ales al SUA Donald Trump, agravarea războiului pornit de Rusia contra Ucrainei, ascensiunea extremismului și populismului politic în alte state europene și turbulențele politice și economice din Germania. Anul viitor, în Germania vor fi alegeri federale.