Criza ne-a transformat în nemți fără să ne dăm seama

Conform unui studiu internațional realizat de banca olandeză ING, românii au ajuns în fruntea clasamentului european în această criză în ceea ce privește intenția de economisire – 83% față de 82% – polonezi, 80% – turci, 71% – cehi și o medie europeană de 66,5%.

Cu imaginea crizei de acum un deceniu în față, decizia conștientă a românilor de a economisi mai mulți bani este corelată și cu faptul că, la nivel european, românii (52%) se așteaptă cel mai mult să se confrunte cu dificultăți financiare pe fondul pandemiei, în timp ce la polul opus se află olandezii cu 16%, luxemburghezii cu 20%, belgienii și germanii cu 23%, spune studiul ING.

Este adevărat că această intenție de economisire este susținută și de dublarea salariilor în ultimul deceniu: salariul mediu a crescut cu 100%, iar salariul minim cu 120%, în timp ce cursul valutar leu/euro a crescut cu numai 15%, iar inflația cu 20%.

Pentru a-și crește veniturile, 40% dintre români spun că au lucrat mai multe ore la locul de muncă, acesta fiind, de asemenea, cel mai ridicat procent la nivel european. În telemuncă lucrezi mult mai mult decât dacă ești la birou.

Mai mult, 37% dintre români ar fi dispuși să efectueze muncă suplimentară dacă ar avea această posibilitate, menționează ING.

Dacă citim rezultatele acestui studiu, parcă nu suntem noi, românii, parcă ING ne-a confundat cu germani.  

Dar datele statistice ale Băncii Naționale vin să susțină studiul ING în ceea ce privește economisirea.

Depozitele în lei ale populației  au crescut cu 16,5% în ultimul an, respectiv între ianuarie 2021 și ianuarie 2020, ajungând la 153 de miliarde de lei.  Depozitele în valută au crescut cu 16,2%, până la 106 miliarde de lei (21,76 miliarde de euro). Dacă scădem creșterea cursului valutar leu/euro, ajungem la o creștere reală în valută de 14,2%.

Creșterea depozitelor bancare ale persoanelor fizice a avut loc în ciuda faptului că dobânzile la lei au fost în scădere, iar cele în valută sunt de „zero și ceva la sută pe an”.

Dacă ne uităm la credite, în această perioadă de criză creditele în lei ale populației au crescut cu 9% ajungând la un sold de 119 miliarde de lei, iar creditele în valută au scăzut cu 9,1%, soldul fiind de 30,9 miliarde de lei.

Teama de criză și faptul că am fost închiși în casă în perioada de lockdown total – 15 martie 2020 – 15 mai 2020 -, plus celelalte restricții în perioada de semilockdown ne-au pus în postura de a reduce cheltuielile, ceea ce remarcă și studiul ING.

„Aproape 75% dintre români au luat decizia de a-și reduce cheltuielile, peste media europeană de 57,5%, ocupând primul loc în topul european. Pe următoarele locuri se află turcii cu 73%, polonezii cu 70%, italienii și spaniolii cu 66%”, menționează studiul ING.

Pentru că piața financiară românească nu este bogată în produse de economisire, cei mai mulți dintre români preferă să-și țină banii la bancă și foarte puțini investesc pe piața de capital, adică în acțiuni, fonduri mutuale sau obligațiuni private.

Noroc că Ministerul Finanțelor a vândut în premieră titluri de stat Fidelis pe Bursă, ceea ce a scos din hibernare câteva mii de români, care au cumpărat aceste titluri de stat, fiind atrași de dobânda mult mai mare oferită de generosul stat, față de bănci: 4,5% vs. 3% la lei sau 1,5% la euro vs. 0,75%. Ca să nu mai vorbim că titlurile de stat nu sunt impozitate, în timp ce câștigurile din depozitele bancare, adică dobânda, poartă un impozit de 16%.

Problema băncilor din România, dar și a tuturor băncilor din Europa, este că populația a ajuns să economisească prea mult, nu mai ia atât de multe credite și și-a limitat consumul.

Pentru că au prea mulți bani și nu au ce să facă cu ei, iar dobânzile pe care le plătesc costă, băncile europene au început să introducă treptat dobânzi negative și pentru persoanele fizice. Cine nu vrea ca la scadență să aibă în cont mai puțini bani decât a depus, trebuie să scoată banii din bancă și să-i ducă în altă parte. Chiar băncile recomandă clienților acest lucru. Germanii, campionii economisirii, se confruntă cu această situație, respectiv cu dobânzi negative.

Noroc că în România băncile nu pot da la depozite dobânzi negative, conform legii.

Această criză, care poartă urmări pozitive din criza anterioară, de acum un deceniu, ne-a făcut să fim mai conservatori, mai prudenți, și să ne transformăm, fără să vrem, în nemți.

Acest model este bun, dar să nu dureze prea mult, pentru că ar frâna revenirea economică.

(cristian.hostiuc@zf.ro)