Criza financiară explicată pe înțelesul tuturor

Ca să ajungă aici, ei trasează o panoramă istorică, întemeiată pe date statistice considerabile, ce privesc 66 de state repartizate pe întreg teritoriul planetei, începând, în principal, cu anul 1800, dar coborând uneori în timp până la China secolului al XII-lea sau în Europa medievală.

Un prim punct de inters al cărții este stabilirea unei tipologii a celor șase diferite varietăți de crize financiare: criza datoriei externe (a datoriei suverane), criza datoriei interne, criza bancară, criza monetară, criza de inflație și, în sfârșit, crahul bursier. Conceptele utilizate sunt definite, sistematic, în termeni simpli și operaționali, iar capitolele următoare analizează tot ce ne-au învățat până acum statisticile despre fiecare tip de criză în parte și despre felul în care crizele interrelaționează (mecanismele de contagiune de la un tip la altul de criză).

Ultimele secțiuni ale cărții fac un tablou complet al crizei subprimelor din Statele Unite, expunând consecințele și dimensiunile ei internaționale, văzute prin prisma ansamblului experiențelor trecute. Cartea vine, în final, cu o hartă-itinerar care dorește să ne arate cum vor merge lucrurile în anii care urmează; ținând seama că a fost publicată în 2009, și de faptul că situația actuală a unor țări precum Grecia și Irlanda confirmă multe dintre ipotezele ei, s-ar putea spunea spune că a avut un ton profetic.

Această cufundare în date statistice le îngăduie autorilor două concluzii fundamentale: cea dintâi confirmă faptul că acumularea unor datorii excesive (fie că este vorba despre datorii publice, bancare, de întreprindere sau individuale) atunci când lucrurile merg bine constiutie un pericol cu cele mai perverse consecințe. Și cea de-a doua, care justifică titlul cărții, consemnează caracterul sistematic al sindromului “de data asta e altfel”.

De fiecare dată, avem parte de același circ: actorii economici dar și puterile publice trăiesc cu convingerea că aceste crize financiare li se întâmplă doar altora, că aceste crize s-au putut întâmpla doar în trecut, dar că, acum, creșterea economică e întemeiată pe baze solide și complet diferite, care justifică continuarea îndatorărilor în exces. Din păcate, așa cum am început să simțim cu toții pe pielea noastră, “eterna reîntoarcere” nu funcționează doar la nivelul miturilor, ci și al realității stringente.

Carmen N. Reinhart, Kenneth Rogoff, “De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară”, Editura Publica, București, 2012