Criză după criză în România. După ce pandemia și seceta au făcut ravagii, acum o grindină puternică a distrus culturile mai multor fermieri

Pe lângă provocările aduse de pandemia de COVID-19, fermierii români s-au confruntat și provocările aduse de calamitățile naturale, seceta pedologică fiind cea mai grea dintre ele. 

În decursul lunii mai, grindina a afectat culturile de pepeni din localitatea Dăbuleni (Dolj), iar la finalul săptămânii trecute, efec­tele acestui fenomen s-au simțit și în locali­tățile Matca și Vânători (Galați), unul dintre cele mai mari bazine legumicole din țară.

„Am 140 de hectare cultivate cu legume și porumb, iar furtuna din seara de 11 iunie, însoțită de grindină în cantități mari și de diametru mare, a afectat total culturile. Anul trecut am pățit același lucru, doar că a venit o dată grindină pe 10 iunie și o dată pe 25 iunie și a distrus doar jumătate din cultură, însă anul acesta este pagubă totală“, spune Vasile Tunsu, fermier din Vânători, localitate aflată la 5 kilometri de Galați.

El spune că mai mulți producători au fost afectați de calamitatea naturală, iar ieri, 15 iunie, au fost chemați la primărie să anunțe pagubele și să înștiințeze reprezentanții statului cu privire la scăderea drastică a producțiilor. Fermierul speră să mai salveze măcar 30% din producția de cartofi, altfel, mizează pe puterea de revenire a plantelor.

„Fac agricultură de 30 de ani și nu am văzut niciodată așa o furtună. Suntem sub cerul liber, agricultura este o loterie“, subliniază Tunsu, menționând că porumbul a fost „tocat“ de la suprafața pământului.

Și în localitatea Matca, aflată la 50 de kilometri distanță de Galați, o parte din fermieri au fost afectați de furtuna însoțită de grindină. Familia Negruț, spre exemplu, are solariile cu legume în marginea satului și acolo a lovit cel mai puternic vijelia. „La Corod nu au fost afectate culturile, dar la Matca, aproape de noi, am înțeles de la mai mulți fermieri că au probleme din cauza grindinei. La noi, cea mai mare problemă este seceta, care ne-a terminat tot grâul, iar la porumb și floarea-soarelui nu știu ce vom mai recolta dacă nu plouă“, spune Sorin Claudiu Gavril, proprietarul Roxana G, companie ce se ocupă cu producția de cereale și a avut o cifră de afaceri de 5 milioane de lei în 2019.

De altfel, în județul Iași au fost afectate de grindină localitățile Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceni și Heleșteni, câteva sute de hectare fiind declarate calamitate, susține Florin Stagariu, proprietarul fermei Agrocom Struga. „Familia mea cultivă 2.700 de hectare cu cereale, iar din culturile de primăvară au fost afectate câteva sute de hectare și o să declarăm calamitate naturală.“

Petre Stoica, un fermier din Dăbuleni care cultivă 20 de hectare cu legume, iar pe aproape jumătate din suprafață are pepeni, susține că grindina de după 20 mai i-a afectat în mică măsură plantele, însă acestea și-au revenit. Totuși, el spune că deși producțiile sunt bune, prețurile au scăzut foarte mult. „Vindem kilogramul de cartofi cu 0,7-0,8 lei, abia acoperim investițiile.“

Anul acesta, Sistemul Național Antigrin­dină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) protejează o suprafață de aproximativ 1,5 milioane de hectare, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, iar până acum, în intervalul 15 aprilie-12 iunie, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 1.458 rachete antigrindină din Prahova, Olt, Timiș, Iași, și Vrancea.

„În alte zone ale țării neprotejate față de căderile de grindină precum și în alte localități afectate de vremea rea și care nu se află în aria de intervenție a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme“, potrivit reprezentanților Ministerului Agri­culturii.