Criza de după criză. România pierde creierele din IT în fața Vestului

Imaginați-vă că faceți parte din echipa care dezvoltă software pentru companiile care vor fi în viitor echivalentele de astăzi ale Apple, Netflix sau Facebook. Sună promițător, nu-i așa? Ei bine, pentru unii IT-ști români visul de a lucra pentru o companie din Silicon Valley – foarte greu de atins înainte de pandemie – a devenit realitate. România asistă la primul „exod virtual” de creiere din IT, în care firmele din Vest care nu au prezență în România recrutează specialiști IT români, fără să le mai ceară – ca altădată – să se relocheze.

Au șansa să lucreze la viitorii unicorni născuți în statele din Vest (SUA sau vestul Europei), fără să se mute cu familiile acolo și fără să treacă prin procedurile birocratice ale obținerii unui permis de muncă în străinătate. În plus, dacă lucrează în echipele de la început, au șansa să devină milionari în câțiva ani, dacă firma are succes și se listează la Bursă, pentru că au acțiuni incluse în pachetele de beneficii. Pentru câteva sute sau poate chiar mii de specialiști IT din România, visul de a „face diferența” lucrând pentru headquarterul unei companii internaționale de tehnologie a devenit realitate în pandemie, odată cu normalizarea muncii de acasă și a orientării firmelor străine spre recrutarea specialiștilor remote din alte state. O singură condiție trebuie să îndeplinească: să știe foarte bine tehnologiile pentru care au fost angajați.

Marius are 32 de ani și lucrează în start-up-uri din IT de aproape 13 ani, iar în luna august a anului trecut s-a angajat pentru prima oară ca specialist cercetare-dezvoltare într-un start-up cu sediul în Statele Unite.

„Am primit o ofertă de la un start-up din Silicon Valley, specializat pe zona de augmented reality pentru ca businessurile să își optimizeze procesele de asigurare a calității, într-un moment în care rămăsesem fără job pentru că firma la care lucram, tot un start-up, a rămas fără fonduri. La acel moment chiar voiam să fac o pauză de două luni, dar am primit această ofertă pe LinkedIn și mi s-a părut interesantă”, a spus Marius, care a lucrat doar opt luni pentru start-up-ul din SUA, pentru că, spune el, nu i-a plăcut direcția în care mergeau lucrurile. Sugestiile sale de îmbunătățire a unor procese nu erau implementate, iar programul includea participarea la câte 3-4 ședințe pe săptămână, în jurul orei 19 – 20, ceea ce îi dădea viața socială peste cap.

„Legat de bani, eu am o filosofie destul de simplă: vreau să primesc o sumă suficient de mare încât să mă simt confortabil. Apreciez proiectul la care lucrez mai mult decât banii, pentru că au fost situații când am plecat de la un job mai bine plătit la unul mai prost plătit, dar cu un proiect mai interesant și cu o echipă în care mă simțeam mai bine”, a mai spus Marius, care acum lucrează pentru un alt start-up, tot din SUA. El a adăugat că 3.500 de euro net pe lună este nivelul veniturilor de la care se simte confortabil, însă subliniază că este chiar „ieftin” prin comparație cu tarifele percepute de alți specialiști cu profil similar cu al lui.

„Ofertele venite de la companiile din străinătate pentru specialiștii IT români sunt sesizabil mai mari pentru că formele de colaborare sunt sub formă de SRL sau PFA și auzim sume între 8.000 și chiar 10.000 euro lunar”.

Ana Giurcă, managing partner, Loginro, platformă pentru specialiști IT

Deficitul mare de specialiști IT și, mai nou, competiția venită din partea angajatorilor străini pentru candidații români au condus, într-adevăr, la situații care îi surprind chiar și pe recruiteri. Răzvan Zglobiu, head of talent aquisition la firma de recrutare APT a spus, recent, la o emisiune ZF Live, că a avut un caz în care un candidat pentru o poziție de specialist în zona de cloud a refuzat o ofertă salarială de 24.000 de lei net (cca. 4.800 de euro) pe lună, oferită de o companie de top de pe piața locală.

A fost nevoie de mai puțin de doi ani – de când a început pandemia – pentru ca un fenomen de pe piața IT românească – „exodul fizic de creiere” – să ia o traiectorie diferită, complet neașteptată, a „exodului virtual de creiere” în IT.

În ultimii 20 de ani peste 37.000 de IT-ști au plecat să lucreze pentru companii din străinătate, potrivit unui studiu realizat de platforma Loginro, o comunitate a specialiștilor de tech care are și un marketplace de joburi pentru românii IT-iști plecați în diaspora.

Pandemia a arătat însă că nu e nevoie de relocare pentru a accesa joburi de la companii din străinătate, iar angajatorii străini au început să valorifice mai mult know-how-ul specialiștilor români din IT.

„Vedem mai multe tendințe de la începutul anului în piața de recrutare tech. Profesioniștii sunt targetați de către companii din afara României pentru a lucra remote. În general, ofertele sunt sesizabil mai mari pentru că formele de colaborare sunt sub formă de SRL sau PFA și auzim sume între 8.000 și chiar 10.000 euro lunar”, spune Ana Giurcă, managing partner la platforma Loginro. În același timp, adaugă ea, profesioniștii au început să fie mai deschiși la aceste forme de colaborare (SRL/PFA). Astfel, dacă până în 2020 doar undeva la 10% din piața tech ar fi luat în considerare colaborarea în această formă, în 2021, pe anumite roluri, unu din trei profesioniști este deschis să fie contractor.

În domeniul IT munca remote a fost întotdeauna prezentă, însă a fost văzută dintotdeauna ca o alternativă mai puțin bună a muncii de la birou. În America, firmele de IT au lucrat mereu cu echipe de la distanță, însă pandemia a adus „la același nivel” echipele care lucrau de la birou cu cele care lucrau de la distanță.

„Vedem acest fenomen și în România. Știm că sunt programatori care sunt angajați direct de firmele IT din Vest (SUA sau vestul Europei) pe salarii foarte mari, care, în mod nesurprinzător, pentru americani sunt încă foarte mici. Nu aș spune că este un fenomen de masă, ci că este un fenomen rezervat mai degrabă programatorilor seniori care știu și pot să lucreze independent. Cei aflați în primii ani de carieră vor mentori de la care să învețe și de multe ori preferă să se angajeze la firme din România”, a explicat Andrei Pitiș, CEO al Simple Capital, firmă de investiții pentru start-up-urile din IT.

„Știm că sunt programatori care sunt angajați direct de firmele IT din Vest (SUA sau vestul Europei) pe salarii foarte mari. Nu aș spune că este un fenomen de masă, ci că este un fenomen rezervat mai degrabă programatorilor seniori care știu și pot să lucreze independent”.

Andrei Pitiș, CEO al Simple Capital, firmă de investiții pentru start-up-urile din IT

În prezent, spune el, bazinul de angajări din IT a crescut foarte mult, iar singura problemă este diferența mare de fus orar dintre America și România, dar care poate fi rezolvată cu ajutorul platformelor online care permit angajaților să-și lase mesaje pentru colegii care au un program de lucru diferit de al lor.

„A existat, există și va exista un deficit mare de forță de muncă în IT, iar proiectele informatice devin din ce în ce mai complexe, iar pandemia a arătat că firmele pot angaja specialiști de oriunde”, a mai spus Pitiș, care este și președinte al producătorului român de software Sofbinator, companie care se pregătește pentru listarea la Bursa de la București.

Chiar dacă specialiștii IT sunt mai deschiși spre forme de colaborare de tip freelancing (PFA sau SRL) – întrucât legislația nu permite firmelor din străinătate să încheie contracte de muncă cu angajați români fără să aibă sediu aici – unii vor să revină la contracte de muncă după 2-3 luni de activitate „independentă”.

„În cazul candidaților cu care noi am discutat, motivele pentru această decizie au ținut mai degrabă de nemulțumirea pentru proiectele pe care le-au avut ca și contractori – care nu erau suficient de complexe sau provocatoare. Este clar că în ultimul an s-a accelerat și acest trend al contractării sau lucrului de tip freelance și cu toate că probabil vor fi și situații în care profesioniștii vor reveni la formă clasică de contract, deja, la nivel de piață, rămâne deschidere mult mai mare pentru oameni de a lucra sub formă de contractare, remote, fie pentru companii din afară, fie din România. Probabil că următorul pas (și am început să vedem și această tendință) va fi ca angajatorii din România să abordeze sub formă de contractare persoane din alte piețe – și avem exemple pentru Europa de Est, Ucraina, India, Turcia”, a explicat Ana Giurcă de la Loginro.

Profesioniștii au început să fie mai deschiși la forme de colaborare precum SRL sau PFA. Astfel, dacă până în 2020 doar undeva la 10% din piața tech ar fi luat în considerare colaborarea în această formă, în 2021, pe anumite roluri, unu din trei profesioniști este deschis să fie contractor.

Peste 200.000 de angajați lucrează în sectorul IT&C din România, sector care generează aproape 7% din Produsul Intern Brut și care oferă cele mai mari salarii din economie. Salariul mediu net în rândul programatorilor, care prestează „activități de servicii în tehnologia informației; activități de servicii informatice”, a ajuns la 8.400 de lei net în luna iunie a acestui an și este de 2,4 ori mai mare decât salariul mediu la nivel național, arată datele Institutului Național de Statistică.

Viața de programator în România este confortabilă, angajații sunt tratați cu respect și înțelegere, iar nimeni nu îndrăznește să le spună ceva, chiar dacă sunt zile în care productivitatea nu este tocmai cea dorită de angajatori.

„Mi-a zis un programator vinerea trecută că e urât afară, că are o zi proastă și nu poate să scrie cod, că nu are inspirație. Că dacă se apucă de scris, va scrie prost. Ce puteam să îi zic? Să se uite la un film, chiar dacă l-am plătit pentru ziua aia în care nu a făcut nimic. Sunt astfel de situații în care, ca antreprenor, nu ai ce să faci, dar mă aștept ca atunci când îmi arde buza să mă ajute și să stea peste program, dacă e nevoie”, a spus Adrian Dinu, fondatorul Creasoft, companie care produce sisteme de monitorizare și control de la distanță. Antreprenorul adaugă că programatorii români trebuie să se simtă apreciați și recompensați pe măsură și, chiar dacă nu primesc tocmai salariile pe care
le-ar primi dacă s-ar angaja pentru o firmă din străinătate, totuși partea de socializare, ieșirile în oraș cu echipa de exemplu, pot face diferența.

„Un programator român primește 1-2 oferte de job pe LinkedIn în fiecare zi. Dacă îi supără angajatorul într-o zi, în maximum două săptămâni se pot angaja în altă parte. De aceea e important ca ei să se simtă apreciați”, a mai spus Adrian Dinu. Un mare dezavantaj al muncii remote pentru o companie din străinătate este, spune Adrian Dinu, faptul că, uneori, angajații români pierd foarte mult timp încercând să se înțeleagă cu colegii lor din Australia sau din Scoția, din cauza accentului acestora în limba engleză.

„La mine în companie salariile sunt destul de mari, stau liniștit din acest punct de vedere. Însă din păcate multinaționalele IT din România plafonează majoritatea salariilor undeva în jurul valorii de 2.000 de euro net pe lună, doar cei foarte buni reușesc să obțină salarii mai mari, din păcate, pentru că e multă competiție pentru ei”, a mai spus Adrian Dinu. Totuși, el crede că viața confortabilă pe care o au IT-știi care lucrează pentru companiile din România nu va conduce la un fenomen în masă în ceea ce privește „exodul virtual de creiere”, pentru că cei care lucrează în România pot să le zică șefului: „Sunt la restaurant, ne auzim peste o oră”, lucru care nu s-ar putea întâmpla dacă jobul ar fi la o companie din străinătate, unde regulile sunt mai stricte.

Momentan, nu există o instituție care să culeagă date privind existența acestui fenomen prin care firmele din Vest fără prezență locală angajează specialiști IT. Un lucru este măsurat însă: anul acesta, unu din cinci angajați din multinaționale își va părăsi locul de muncă, potrivit studiului salarial realizat de Mercer Marsh Benefits. Iar o parte dintre aceștia vor accepta, poate, ofertele de angajare ale unui angajator străin.

„Mi-a zis un programator vinerea trecută că e urât afară, că are o zi proastă și nu poate să scrie cod, că nu are inspirație. Că dacă se apucă de scris, va scrie prost. Ce puteam să îi zic? Să se uite la un film, chiar dacă l-am plătit pentru ziua aia în care nu a făcut nimic”.

Adrian Dinu, fondator  Creasoft, companie care produce sisteme de monitorizare și control de la distanță