Criza datoriilor europene i-a lovit și pe birocrații UE

Dincolo de problema cu administrația, Berlinul vrea și ca noile angajamente bugetare să fie limitate la 1% din venitul național brut agregat al UE, față de planul CE de 1,05%, iar Londra a amenințat să blocheze total bugetul dacă se aprobă orice fel de creștere care depășește inflația. Lucrurile urmează să fie tranșate la summitul din 22-23 noiembrie, care s-ar putea prelungi până duminică, 25 noiembrie, în estimarea președintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, dacă nu se ajunge în timp util la un compromis.

În același timp, Grecia pare să fi obținut tacit de la “troica” creditorilor (UE, FMI, BCE) o relaxare a austerității, judecând după cifrele bugetului pentru 2013 prezentat în parlament de premierul de dreapta Antonis Samaras. El propune o reducere a deficitului fiscal la 5,2% din PIB în loc de 4,2%, cât prevedea prima formă a bugetului; ponderea datoriei publice în PIB crește de la 179,3% la 189,1%, iar estimarea de scădere a PIB s-a schimbat de la 3,8% la 4,5%. Negocierile cu “troica” pentru suplimentarea cu 30 mld. euro a actualului acord de finanțare se încheie la 12 noiembrie.