Criza cepei face să plângă puteri nucleare, regi ai petrolului și cerșetori deopotrivă

În iarna anului 2011, Pakistanul, chiar dacă avea probleme mai mari, poate chiar existențiale, s-a lansat într-un război diploma­tic cu eternul și mai marele dușman India din cauza… cepei, scrie ZF.

Ministerul comerțului pakistanez a interzis atunci exporturile de ceapă în țara vecină din cauza penuriei și prețurilor mari de acasă. Asia de Sud era agitată de o inflație la alimente puternică, iar ceapa, aliment principal și tradițional în India și Pakistan, se scum­pea teribil. Din India, o pia­ță mult mai mare, ve­neau zvonuri, vești și acu­zații că prețurile sunt for­ța­te în sus de speculatori și de scoaterea din comerț a unor cantități importante de ceapă, ceea ce agrava criza. La penurie a contribuit și recolta deosebit de slabă din cele două țări.

În trecut, crize ale cepei au demolat guver­ne indiene. Această legumă are importanța pâi­nii sociale din lumea musulmană. În țările arabe, scumpirea pâinii a dus la ceea ce este cu­noscut ca Primăvara Arabă, un șir de re­vol­te, unele sângeroase, în perioada 2010-2012. În India, ca răspuns la restricțiile impuse de gu­vernul pakistanez comerțului cu ceapă, fermi­erii au oprit exporturile de legume către Pakistan. Ambele țări sunt puteri nucleare și poate doar acest lucru le împiedică să pornească un război ade­vă­rat una contra celeilalte.

Însă războiul cepei arată de cât de puțin este nevoie pentru a ieși scântei. Au trecut mulți ani de atunci, iar cea­pa, o legumă ba­nală în Europa, încă face pro­bleme în Asia. A venit anul 2022 cu marea inflație mondială – în Fili­pine prețurile cepei au sărit atât de sus încât unii au comparat-o cu aurul. Restau­rantele au scos leguma din me­niuri, oficialii au avertizat călătorii să nu aducă ceapă cu ei fără permis special, iar raidurile poliției au găsit ceapă de contrabandă de până la 11 mi­lioane de dolari. Ascunsă prin depozite de tot felul, în con­tainere cu textile și papuci de import, în lăzi cu pâine.

O imagine celebră care ar fi vrut să arate puterea financiară a unei noi familii înfățișează o mireasă aruncând ritual invitaților la nuntă o legătură de cepe – una dintre cele mai scumpe legume. Dar dincolo de extravaganță se află povești de suferință, atât cu fermieri cât și cu cumpărători. Luna trecută, președintele Ferdi­nand Marcos a descris inflația alimentară din Filipine ca fiind „o situație de urgență“, no­tează The Guardian. Creșterea prețurilor ce­pei este fără precedent. Un kilogram ajunsese la un moment dat să coste în unele locuri mai mult decât salariul minim pe zi în regiunea capitalei. În Filipine sunt probleme și cu ouăle, a fost și penurie de zahăr.

Experții și fermierii dau vina, pentru criza cepei, pe lipsa spațiilor de stocare la rece, pe explozia cererii de după pandemie, pe contra­bandă și pe distrugerile provocate de dezas­trele naturale. Unii mai spun că guvernul poartă o mare parte din vină pentru că nu a știut să planifice importurile. Impact negativ ar fi avut și faptul că pandemia a închis micii în­tre­prinzători, iar piața a rămas la mâna distri­buitorilor mari, care acum fac regulile jocului. Este vorba de practici de tip cartel. Președin­tele vrea o campanie de importuri. Guvernul spune că importurile trebuie limitate pentru a-i salva pe producătorii locali. Prețurile au mai scăzut, dar un kilogram de ceapă tot costă mai mult decât o găină întreagă.

Limitarea importurilor sună a disperare, dar și a naționalism economic, adică a protec­țio­nism. La fel sună și limitarea exporturilor, iar Turcia și Kazahstanul se numără printre statele care au restricționat exporturile de cea­pă, scrie Bloomberg.

Marocul a redirecționat fluxurile care se duceau la cumpărători africani spre piața europeană, unde poate cere prețuri mai mari. Aceasta în timp ce pe piața internă unii cumpărători caută să înlocuiască ceapa cu alte legume mai ieftine. Un vânzător din piața de legume din Rabat povestește pentru Bloomberg cum cumpărătorii au început să-i ceară, cu voce scăzută, să le vândă câte o ceapă, câte o roșie, câte un cartof, așa cum făceau până nu demult bărbații singuri sau cerșetorii.

În Kazahstan, furnizor de petrol pentru Europa, guvernul a ordonat folosirea rezervelor strategice de ceapă și a rugat consumatorii să nu cumpere cantități mari din magazine. Exporturile sunt interzise, așa cum sunt și în Kirghizstan, Uzbekistan și Tadjikistan – cel mai mare consumator per capita din lume. Azerbaidjanul, una din sursele importante de gaze ale UE, a impus „limite“ la vânzare, iar Belarusul a introdus aprobări speciale la export. Criza cepei ar trebui să fie un semnal de alarmă. Este semnalul începutului unei crize nutriționale, spun specialiștii. Pâinea este un aliment social și unele guverne, mai ales din țările sărace, o subvenționează, cele mai multe aplicând măsuri protecționiste pentru a proteja aprovizionarea cu grâu. Însă o masă sănătoasă trebuie să includă și legume. Ce se întâmplă cu ceapa se poate întâmpla cu roșiile, cu cartofii și cu altele. Apoi, după cum o arată problemele din Filipine, Pakistan sau India, când apar crize alimentare guvernele lumii nu vor ezita să introducă măsuri protecționiste în detrimentul altora. Acesta înseamnă că vor deveni din ce în ce mai importante rezervele strategice de legume, dar și strategiile naționale sau internaționale de asigurare a aprovizionării pieței.