Criza care se coace în lanuri

Criza gazelor naturale și a energiei au avut impact direct și puternic asupra producției de îngrășăminte, astfel că prețurile acestora au crescut de 3-4 ori într-un an și producția a fost limitată. Marile emoții abia acum urmează.

Urmează un an al incertitudinilor. Acum avem emoții din cauza crizei îngrășămintelor, dar o parte din noi (fermierii – n.red.) ne-am asigurat necesarul de îngrășăminte pentru anul acesta. Problemele sunt pentru partea care nu și-a achiziționat dinainte și sunt semne în piață că ar putea exista o penurie a îngrășămintelor în prima parte a anului”, spune Dragoș Telehuz, președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, o asociație cu 250 de ferme care lucrează de la 5 hectare la peste 4.000 de hectare. Nina Gheorghiță, acționar al Triagroexim, companie care cultivă circa 600 de cereale în județul Brăila, spune că în cadrul firmei sale prețurile la îngrășămintele chimice sunt mai mari cu 300% față de anul precedent. În prezent, Telehuz spune că prețurile îngrășămintelor sunt: circa 4.000 lei/tonă pentru azotat, circa 5.000 lei/tonă pentru uree și peste 3.000 lei/tonă pentru complexe. „Am avut perioade în care prețul îngrășămintelor era de 800 – 1.000 lei/tonă și acum suntem la o medie de 4.000 lei/tonă (azotat, uree și compuși), au crescut de patru ori prețurile. (…) Văzând și prețurile la energie, care au impact asupra producției, nu avem speranțe că aceste prețuri vor scădea”, a completat Alina Crețu, președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România. Ea a adăugat că fermierii care se asociază și negociază cantități mai mari, primesc reduceri de 10-20%, dar prețurile de bază sunt în jur de 4.000 lei/tonă, în medie. În plus, ea menționeză că acum îngrășămintele se plătesc cu bani lichizi și nu se mai finanțează, din cauza creșterii prețului utilităților și pentru că nu se știe cum va fi anul agricol.  

„Sunt fermieri care acum cumpără îngrășăminte ecologice, pentru că sunt mai ieftine decât cele convenționale. Cele ecologice pornesc de la 2.000 lei/tonă și ajung la 3.200 lei/tonă”, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert (simbol bursier NRF), principalul producător român de îngrășăminte organice, listat la Bursa de la București. Antreprenorul afirmă că cererea, din punct de vedere cantitativ, pentru îngrășămintele convenționale produse de Norofert a crescut cu 60% în această perioadă de criză, mai ales că oprirea producției de către Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, deci lipsa îngrășămintelor trebuia să fie suplinită. „În plus, noi am ajustat prețurile doar în funcție de inflație, pentru că nu folosim gaz și nu ne-a impactat scumpirea sa”, a adăugat Popescu. Azomureș, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, cu aproximativ 10% din consumul național, a oprit producția fabricii din Târgu-Mureș în data de 12 decembrie 2021, motivând că nivelul ridicat al prețului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activității. Compania producea 50% din din fertilizanții necesari agriculturii românești, iar scăderea producției de îngrășăminte ar putea crește riscul reducerii producției de anului acesta cu până la 30%, ceea ce ar însemna o recoltă de cereale de circa 26 mil. tone, față de peste 34 mil. tone în 2020. Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a avut o reacție rapidă atunci și a spus că o echipă de specialiști lucreaze la identificarea unor soluții viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producției agricole și limitarea efectelor în evoluția prețurilor produselor agricole primare din recolta anului 2022. Apoi, o lună mai târziu, pe 12 ianuarie 2022, el împreună cu Nicolae Ciucă, premierul României, și Virgil Popescu, ministrul energiei, au avut o întâlnire cu reprezentanții Azomureș, după care Chesnoiu a declarat că nivelul Executivului se lucrează la un pachet de măsuri de sprijin. Reprezentanții Azomureș au spus atunci că vor relua producția, dacă condițiile pieței o permit.

„Deocamdată nu repornim producția, dar pot apărea surprize de la o zi la alta. Atât timp cât activitatea economică e sustenabilă, noi producem. Altfel, deja avem o serie de pierderi asumate cu locurile de muncă, pentru că am păstrat și plătim toți angajații, ceea ce ne costă mai puțin decât dacă am produce”, au spus reprezentanții Azomureș pentru Business Magazin. La finalul anului 2020, Azomureș, parte a grupului elvețian Ameropa, avea în România un număr mediu de 1.050 de salariați. Cazul Azomureș nu este unul izolat, ci sunt mai multe fabrici care au închis în Europa sau care au redus producția, dar în prezent mai sunt cantități de îngrășăminte care vin din fostele țări sovietice și din Bulgaria, acolo unde gazele sunt mai ieftine. „Acestea nu vor renunța la avantajul pe care li-l dă piața acum, adică de a vinde scump”, a completat Dragoș Telehuz. „Acum, la îngrășăminte, distribuitorii vând ce au descărcat în magazie. Înainte, îngrășămintele se vindeau la un preț de la Devnea (oraș din Bulgaria) și negociam cu distribuitorul, iar apoi mergea să le aducă. Acum, nu se mai negociază nici pe distanța Varna – Slobozia. Nu mai vând decât ce au în stoc, pentru că nu sunt siguri dacă mai găsesc marfă, pentru că e limitată producția”, a explicat Telehuz. Alina Crețu compară situația din agrobusiness cu cea din domeniul imobiliar, când oferta este un singur apartament, foarte scump, de peste jumătate de milion de euro, dar care nu se vinde, chiar dacă există o cerere foarte mare în piață. „În plus, avem întârzieri la livrare, dar se vând foarte puține îngrășăminte în piață acum”, susține aceasta.

Cu cât au crescut însă prețurile de producție la hectar pentru culturile de toamnă – grâu, orz, secară, rapiță – din cauza creșterii prețurilor materiilor prime? „Costurile directe pentru producția cerealelor din acest an sunt mai mari cu 1.000 de lei/hectar. Majoritatea fermelor, într-un an normal pot suporta acest șoc, însă nu și dacă va fi un an prost”, a spus Dragoș Telehuz. În medie, în funcție de cultură, sunt folosite 200 kg de îngrășăminte la hectar, iar cu o tonă hrănești planta pe 5 hectare. „Suntem foarte îngrijorați de cum vor evolua lucrurile în acest an agricol”, a completat Alina Crețu. Telehuz a menționat că dacă grâul și porumbul scad sub 800-850 de lei/tonă, fermierii vor avea probleme în acest an agricol. Cezar Gheorghe, analistul expert în comerțul cu cereale al Clubului Fermierilor Români, spune că prețul mărfurilor este atractiv în prezent, adugând că fermierii care vor ști să-și facă treaba vor obține profit, în pofida costurilor mai mari cu producția. „Dacă fermierul administrează cu parcimonie îngrășămintele, nu va avea producția dorită, deci nici profitul dorit”, a afirmat Cezar Gheorghe. El a completat că în ceea ce privește prețul grâului în 2022, vom vorbi de un vâf în al doilea trimestru al acesui an, iar apoi va fi o temperare a pre]urilor în T3 și T4. Mai mult, el a spus că după 15-20 februarie 2022 va slăbi presiunea șantajului rusesc asupra gazului și, implicit, asupra prețului său și vom asista la o diminuare ușoară a prețului îngrășămintelor, deoarece China în continuare are interdicție la export, iar Rusia are taxe mari pentru export la azotoase și complexe. De asemenea, Vlad Popescu crede că prețurile îngrășămintelor vor scădea, dar nu mult.

O altă întrebare este cum influențează criza îngrășămintelor suprafețele însămânțate în primăvară cu porumb și floarea-soarelui? „Suprafețele cultivate cu cereale în acest an nu vor scădea din cauza creșterii prețurilor îngrășămintelor, pentru că fermierul este foarte optimist și în fiecare primăvară și toamnă seamănă. Producția și rezultatele pe care le vom obține în schimb, însă, vor fi afectate de reducerea cantității de îngrășăminte la hectar, pentru că din cauza prețului mare, fermierii vor aplica dozele minime de îngrășăminte, iar unii dintre ei nu au capacitatea să-și cumpere deloc îngrășămintele”, a spus Alina Crețu. Ea a spus că se așteaptă la producții de cereale mai mici decât în 2021, când România a atins nivelul record de 34 de milioane de tone, pentru că îngrășămintele sunt hrană pentru plantă și cu cât este mai puțin hrănită, cu atât produce mai puțin. „Însă, dacă se reduce producția la hectar, este posibil să vedem o nouă creștere a prețurilor la produsele agricole de bază pentru că fermierul trebuie să își acopere cheltuiala cu producția făcută pe hectar”, a mai spus ea. Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a declarat recent că a prevăzut sume importante pentru aplicarea unor măsuri complementare, astfel încât fermierii să fie cât mai puțin afectați de creșterile de prețuri la energie și gaze naturale și să poată continua să producă suficient pentru piața internă.

Alina Crețu, președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România:„Am avut perioade în care prețul îngrășămintelor era de 800 – 1.000 lei/tonă și acum suntem la o medie de 4.000 lei/tonă (azotat, uree și compuși), au crescut de patru ori prețurile. (…) Văzând și prețurile la energie, care au impact asupra producției, nu avem speranțe că aceste prețuri vor scădea.”

Dragoș Telehuz, președinte, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice: „Urmează un an al incertitudinilor. Acum avem emoții din cauza crizei îngrășămintelor, dar o parte din noi (fermierii – n.red.) ne-am asigurat necesarul de îngrășăminte pentru anul acesta. Problemele sunt pentru partea care nu și-a achiziționat dinainte și sunt semne în piață că ar putea exista o penurie a îngrășămintelor în prima parte a anului.”

Vlad Popescu, CEO al Norofert (simbol bursier NRF), principalul producător român de îngrășăminte organice: „Sunt fermieri care acum cumpără îngrășăminte ecologice, pentru că sunt mai ieftine decât cele convenționale. Cele ecologice pornesc de la 2.000 lei/tonă și ajung la 3.200 lei/tonă.”