Cristian Popa, CFA: Câți bani vin și câți bani pleacă din România ca remiteri ale angajaților. Volumul sumelor trimise acasă de muncitorii străini a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani

Remiterile românilor din diaspora au fost în ultimul deceniu o sursă importantă de finanțare a economiei naționale, dar tendința actuală indică o scădere treptată a sumelor trimise în țară, în paralel cu creșterea sumelor pe care angajații străini le trimit din România spre familiile lor, arată datele publicate de BNR.

În 2024, remiterile diasporei s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB), de două ori și jumătate mai mult decât acum un deceniu. La capitolul plăți, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit România în 2024, cu circa 60% peste anul precedent. Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde de euro (încasări minus plăți), explică Cristian Popa, CFA, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

”Dar după prima jumătate a anului 2025 încasările încetinesc, iar plățile accelerează. Pe baza datelor istorice și a celor din primele două trimestre ale acestui an, ținând cont de trend și sezonalitate, o estimare prudentă indică scăderea remiterilor nete în acest an. Pe partea de încasări, această scădere se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creșterea costului vieții, ceea ce lasă multor români din străinătate mai puțini bani de trimis, dar și prin reîntregirea/mutarea familiilor în străinătate, care reduce obligațiile de întreținere din țară. Sau poate că mulți pur și simplu nu mai au cui să trimită bani acasă”, a adăugat acesta.

Aproape jumătate din totalul remiterilor provine din Regatul Unit și Germania. Deși diaspora din Marea Britanie este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania și Franța, în 2024 contribuția sa financiară este mai mare, iar față de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare. Explicația ține parțial atât de creșterea rapidă a comunității de români în Regatul Unit după 2014, cât și de veniturile medii mai ridicate obținute acolo.

În plus, mulți români plecați mai devreme în Italia și Spania s-au stabilit între timp acolo cu familiile, având cheltuieli locale mai mari și mai puține rude acasă. De asemenea, diaspora din Regatul Unit/Germania include o pondere mai mare de specialiști și muncitori calificați, în timp ce în Italia/Spania o parte relevantă a muncii se desfășoară în sectoare intensive în forță de muncă.

Un alt exemplu este diaspora din Irlanda, relativ mică numeric, dar care trimite sume considerabile, semn că și acolo românii au locuri de muncă bine plătite.

Dar schimbările de pe piața locală a muncii din ultimii ani și fluxul de muncitori străini, inclusiv din țări asiatice, fac ca România să devină treptat nu doar destinatar al remiterilor, cât și țară de origine a remiterilor.

Începând din 2022 trendul este clar ascendent. Volumul remiterilor din România către exterior a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani (de la sub 400 milioane euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde euro în 2024). Dacă în 2019 raportul încasări/plăți era 14:1, în 2024 acest raport s-a redus la 4:1.

Fenomenul este așteptat să continue, dat fiind că deficitul de forță de muncă internă persistă și companiile recrutează tot mai mulți muncitori străini, este de părere Cristian Popa. ”Fără ei, economia României ar fi mai mică și traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate. Simplificând, nu știu cine ar mai livra comenzile de mâncare în orașele mari”.

Contrar impresiei că „banii pleacă în Asia”, în top 10 destinații apare astăzi o singură țară asiatică, Nepal, iar valoarea plăților către această țară este mai puțin de 10% din total (7,3% pe ultimele 12 luni). Totuși, sumele către Nepal au crescut cu aproximativ 70% pe an, în linie cu prezența tot mai mare a lucrătorilor non-UE în România. În condițiile actuale ale pieței muncii, probabil că în timp, și alte economii asiatice vor intra în topul destinațiilor.

Menținerea cotei oficiale de 100.000 de lucrători non-UE nou admiși a accelerat aceste ieșiri (banii trimiși acasă de noii angajați). Nu este vorba doar de Nepal, către majoritatea țărilor pleacă sume tot mai mari, în timp ce la încasări vârful pare să fi fost T4 2023.

Totuși, Cristian Popa nu crede că, pe termen lung, România va trece de la statutul de beneficiar net de remiteri la un echilibru în care încasările să egaleze plățile, însă probabil că raportul încasări/plăți se va reduce în continuare.

”Remiterile vor continua să joace un rol important în economia românească atât timp cât există un număr mare de români în străinătate cu legături familiale acasă. Dar generațiile tinere de români născuți sau crescuți în diaspora vor avea, inevitabil, legături tot mai slabe cu România. Din acest motiv, încasările ar putea intra treptat pe o pantă descendentă”, a mai spus analistul.

La scară microeconomică, remiterile au efecte pozitive directe asupra familiilor care le primesc. La nivel macro, aceste sume îmbunătățesc finanțarea soldului contului curent și sunt, de asemenea, o sursă de stabilitate pentru moneda națională. Reversul medaliei este că o parte din bani alimentează ulterior importurile (electrocasnice, materiale de construcții, autoturisme), ceea ce se vede în deficitul comercial. Într-un final depinde cât din aceste sume se transformă în economisire și investiții locale.

Însă, atrage atenția Cristian Popa, aceste sume nu compensează exodul de forță de muncă. După aderarea României la UE (2007), milioane de români au plecat să lucreze în străinătate, generând unul dintre cele mai mari valuri migraționale din Uniune. Oricât de benefice financiar, aceste transferuri sunt și simptomul unei pierderi de capital uman. Milioane de oameni activi lipsesc astăzi de pe piața muncii din România.